Aleuş
de la Enciclopedia României
| Satul Aleuş |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1335 |
| Populaţie | 346 locuitori |
|
Index sate în judeţul Sălaj |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Satul Aleuş este o localitate din judeţul Sălaj, aparţinând administrativ de comuna Halmăşd, la limita de vest a judeţului.
Istorie
A fost atestat documentar pentru prima oară în anul 1335, sub numele de poss. Elia. Alte atestări documentare au fost făcute în anii 1341 (Elewş, villa olakalis Elyews, Elleios, Elyeios), 1481 (Ölyves), 1497 (Ölveş), 1508 (Elijwes, Elyus), 1518 (Elyws), 1519 (Ellüs), 1523 (Elueös), 1527 (Eölves), 1537 (Elwes), 1540 (Elijwes), 1547 (Eleuş, Elves, Ellyeusd), 1548 (Elyeusd), 1549 (Eulyves), 1550 (Ellyeüs), 1564 (Ewleos), 1565 (Eollyves), 1568 (Elleus), 1570 (Eölwes), 1575 (Eolves, Elijüeus), 1587 (Ellyeos), 1590 (Eolveös), 1646 (Ellyes), 1850 (Ellyüs, Allijus), 1854 (Elgyis, Aliuş).
Numele satului provine de la antroponimul Ilie, nume frecvent până şi azi în onomastica românească. Numele localităţii apare scris în atât de multe moduri mai mult sau mai puţin asemănătoare datorită faptului că cei care au făcut consemnările nu cunoşteau limba română sau o cunoşteau foarte puţin, astfel încât au notat numele satului aşa cum li s-a părut că sună mai bine, după cum l-au auzit de la populaţia românească autohtonă.
Demografie
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei din satul Aleuş" ymin=0 ymax=700 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,401 1880,416 1890,436 1900,460 1910,480 1920,534 1930,625 1941,689 1956,672 1966,671 1977,541 1992,400 2002,346 </lines>
Conform recensământului populaţiei din anul 2002, dintr-un total de 346 locuitori, 323 erau de naţionalitate română. Alături de ei trăiau maghiari, slovaci şi ţigani.
Bibliografie
- Chendre-Roman, Gheorghe – Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj, Editura Silvana, Editura Caiete Silvane, 2006, ISBN (10) 973-7817-41-9; ISBN (13) 978-973-7817-41-9