Andrei Şaguna

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Andrei Şaguna
Replace this image male.png
Nume de botez Anastasiu
Născut 1 ianuarie 1809, Miskolc, Ungaria
Decedat 28 iunie 1873, judeţul Sibiu
Ocupaţie mitropolit

Anastasiu Şaguna, ulterior Andrei Şaguna (n. 1 ianuarie 1809 stil nou, Miskolc, Ungaria - d. 28 iunie 1873 stil nou, judeţul Sibiu), mitropolit.

Originea şi familia

S-a născut în oraşul Miskolc, din nordul Ungariei, din părinţi macedoromâni. Părinţii săi s-au numit Naum şi Anastasia.

Studiile

A urmat cursurile şcolii primare greco-ortodoxe din Miskolc, apoi gimnaziul. A studiat Dreptul şi Filozofia la Budapesta, iar ulterior a studiat teologia ortodoxă la Vârşeţ.

Activitatea

În anul 1833 este tuns în monahism la Mitropolia din Carloviţ, primind numele de Andrei. A fost hirotonit diacon şi apoi preot. În anul 1842 a ajuns profesor la Seminarul teologic din Vârşeţ. A devenit egumen la mănăstirile sârbeşti Hopovo şi Covil.

În 1846 este ales vicar general al Episcopiei Sibiului, în locul lui Vasile Moga, care decedase.

A fost contestat de către unii din cauză că a fost principalul instrument care a dus la capturarea de către autorităţi a Ecaterinei Varga, numită de către moţi "Doamna noastră".

La 30 aprilie 1848 este ales şi hirotonit Episcop al Ardealului. Împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni a prezidat Adunarea Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848, în care naţiunea română din Transilvania şi-a întocmit şi făcut cunoscut programul revoluţionar paşoptist. A fost delegat de Adunare să prezinte, împreună cu alţi fruntaşi români din Transilvania, împăratului Austriei doleanţele naţiunii române.

A fost decorat de împăratul Austriei cu crucea de comandor al Ordinului Leopoldin pentru merite în timpul revoluţiei paşoptiste.

A înfiinţat cu banii săi proprii tipografia arhidiecezană în anul 1850, iar în 1853, tot din banii lui, ziarul "Telegraful român".

În 1861 a înfiinţat "Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român" (ASTRA), a cărei prim preşedinte a şi fost. Cu concursul şi sprijinul său s-au întemeiat liceele ortodoxe din Braşov şi Brad, pe lângă alte multe biserici şi şcoli înfiinţate la a căror înfiinţare a contribuit.

A reuşit, după grele confruntări, să despartă biserica ortodoxă română din Transilvania de cea sârbească şi să nu i se mai subordoneze celei din urmă niciodată. În 1864 ajunge Mitropolit al Ardealului.

A încercat să reorganizeze biserica română din Transilvania în aşa fel încât aceasta să fie utilă în lupta pentru idealurile naţionale româneşti.

A mărit durata studiilor teologice de la 6 luni la 3 ani, urmărind prin aceasta instruirea temeinică a tinerilor, din care să iasă profesori bine pregătiţi.

A constituit foarte multe fonduri, în diverse scopuri: pentru bisericile sărace, pentru ridicarea unei catedrale la Sibiu, pentru întrajutorarea preoteselor văduve. A fost desemnat membru de onoare al Academiei Române.

A ctitorit biserica din Guşteriţa, azi cartier al municipiului Sibiu.

Moartea

A decedat în anul 1873. A înmormântat în localitatea Răşinari, judeţul Sibiu, în curtea bisericii, ca simplu monah.

În anii 1877-1878 Aron Romanul a ridicat un mausoleu pentru Andrei Şaguna, în cimitirul din Răşinari, conform testamentului acestuia. Doi lei din bronz străjuiesc intrarea în mausoleu, ei fiind realizaţi în anul 1904.

Moştenirea

  • O universitate din Constanţa, judeţul Constanţa, poartă numele de Andrei Şaguna
  • Facultatea de Teologie din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
  • Un colegiu tehnic din Oradea, judeţul Bihor, poartă numele de Andrei Şaguna
  • Un columbodrom din Arad, judeţul Arad, poartă numele de Andrei Şaguna
  • Un colegiu naţional din Braşov, judeţul Braşov, poartă numele de Andrei Şaguna
  • Un colegiu pedagogic din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O editură a Fundaţiei Cultural Ştiinţifice Aromâne poartă numele de Andrei Şaguna
  • O şcoală din Deva, judeţul Hunedoara, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O şcoală din Turda, judeţul Cluj, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Răşinari, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Arad, judeţul Arad, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Târgu Mureş, judeţul Mureş, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Sighişoara, judeţul Mureş, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Timişoara, judeţul Timiş, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Buziaş, judeţul Timiş, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Alba Iulia, judeţul Alba, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Călăraşi, judeţul Călăraşi, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Zalău, judeţul Sălaj, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Bucureşti poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Covasna, judeţul Covasna, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Tecuci, judeţul Galaţi, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O stradă din Bacău, judeţul Bacău, poartă numele de Andrei Şaguna
  • O statuie i s-a ridicat în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna
  • Un bust i s-a ridicat în Braşov, judeţul Braşov

Bibliografie

  • Păcăţian, Teodor V. - Cartea de aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară, volumul I, ediţia a II-a, Sibiu, Tipografia Iosif
  • Predescu, Lucian - Enciclopedia României - Cugetarea

Legături externe