Banca Naţională a Moldovei (1857 - 1858)

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Banca Naţională a Moldovei)
Salt la: navigare, căutare
Bilete emise de Banca Naţională a Moldovei în 1856

Banca Naţională a Moldovei a fost prima bancă înfiinţată în ţara noastră , la 12/24 martie 1857, cu sediul central la Iaşi şi sucursale la Galaţi şi Bucureşti. Fondatorul acesteia a fost bancherul prusac F.W. Nulandt, director al Creditului Mobilier din Dessau. Capitalul iniţial a fost de 10 milioane taleri, împărţiţi în 50.000 acţiuni, din care 45.000 erau deţinute de Nulandt şi banca din Dessau şi doar 2000 au fost subscrise în Moldova.

Context. Constituire

Privilegiul de a înfiinţa o bancă de scont şi circulaţie a fost acordat de principele Grigore Ghica în mai 1856. Marii proprietari din România erau direct interesaţi să scape cât mai repede de camăta care domina creditul la noi şi de concurenţa străinilor care beneficiau de capital la preţ scăzut. Astfel, împrejurările economice au fost deosebit de prielnice pentru noua bancă, dar activitatea ei s-a dovedit falimentară.

Aşa-zis „naţională”, ea era în realitate o anexă a băncii din Dessau, cu conducerea efectivă în oraşul german. Deşi aportul ei la economia românească a fost nesemnificativ, ea rămâne semnificativă ca prima bancă înfiinţată la noi. Banca a obţinut privilegiul de emisiune de bancnote convertibile la vedere cu valori de la 40 sorocoveţi în sus şi cu acoperire în aur. Însă BNM nu s-a folosit de acest drept, motiv pentru care nu a fost în mod real şi prima bancă de emisiune.

Falimentul

Cu toate că înfiinţarea ei a fost considerată un succes al expansiunii capitalului bancar german, viaţa băncii a fost una extrem de scurtă. Conducerea sa a fost de la început defectuoasă. Ea a acordat un volum mare de credite pe termen lung (ipotecare) unor mari proprietari funciari, ceea ce contravenea realităţilor economice, pentru că piaţa de atunci avea nevoie de împrumuturi la termen scurt, pentru comerţ şi de credite agricole pentru micii proprietari, apăsaţi de camătă. Pe de altă parte, conducerea băncii s-a lansat în afaceri speculative cum a fost cumpărarea de cămile în contul armatei coloniale britanice sau obţinerea concesiunii pentru încasarea impozitelor într-o provincie din Asia Mică.

Un alt motiv pentru care banca nu s-a putut transforma într-o veritabilă bancă a fost natura speculativă a concesionarului. El şi-a rezervat 48 din cele 50 de mii de acţiuni, dar a acoperit doar 10% din bani şi aceia obţinuţi printr-un împrumut făcut pe baza a 5.000 de acţiuni "plenare". Apoi a încercat, prin presiuni la bursă, să crească în mod artificial preţul acţiunilor. Acestea au ajuns să crească până la 120%, dar criza economică care a izbucnit în Europa a prăbuşit valoarea acţiunilor.

Aceste operaţiuni au dus la colapsul băncii. În iunie 1857 intră temporar în stare de faliment, dar îşi reia temporar activitatea. Banca Naţională a Moldovei a fost declarată falimentară şi lichidată după numai un an de funcţionare, la 14/26 iunie 1858. Atunci i-a fost retrasă concesiunea şi anulat dreptul de emisiune. Banca Naţională a Moldovei a rămas însă în istorie drept prima bancă înfiinţată în ţara noastră.

Bibliografie

  • Kiriţescu, Costin C.; Dobrescu, Emilian C., Băncile. Mică enciclopedie, Editura Expert, Bucureşti, 1998 ISBN 973-9282-60-1
  • Kiriţescu, Costin C., Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, Vol I, pp.261-277, Editura Enciclopedică, Bucureşti 1997, ISBN 973-45-0200-X
  • Enciclopedia României, volumul IV, Asociaţia Ştiinţifică pentru Enciclopedia României, Bucureşti 1939