Botoşani

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Botoşani

Judeţul Botoşani (BT)

Stema judetului Botosani.png
Localităţi componente
Atestare 1439
Suprafaţă 41.35 km²
Populaţie 115751 locuitori (2010)
Densitate 2799.3 loc./km²
Altitudine medie 130 metri n. m.
Primar Cătălin Flutur (PDL)
Pagină web Site oficial al primăriei municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Botoşani este un municipiu din judeţul Botoşani, situat în nord-estul României, în nordul Podişului Moldovei, în zona de contact a Dealurilor Siretului cu Câmpia Jijiei, pe interfluviul dintre râurile Drăcşani şi Sitna.

Demografie

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 115.070 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 municipiul Botoşani avea o populaţie stabilă de 115.751 locuitori, în scădere cu 359 locuitori faţă de anul 2009.

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei municipiului Botoşani" ymin=0 ymax=150000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1912,32574 1930,32334 1948,29145 1956,29569 1966,35220 1977,63182 1992,126145 2002,115070 2007,115739 2009,116110 2010,115751 </lines>

Obiective turistice

  • Teatrul de stat „Mihai Eminescu”
  • Teatru de păpuşi
  • Filarmonica fondată în 1953
  • Muzeul judeţean fondat în 1955, cu secţii de istorie şi arheologie, etnografie, artă plastică şi artă populară
  • Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu” fondată în 1882
  • Casa memorială „Nicolae Iorga” ce cuprinde mobilier de epocă, obiecte personale şi publicaţii de epocă
  • Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” –Popăuţi, ctitorie din 30 septembrie 1496 a lui Ştefan cel Mare
  • Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” – Domnească (1551)
  • Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” – Uspenia (1551). Aici a fost botezat Mihai Eminescu, născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850.
  • Biserica armenească cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce datează din 1350
  • Biserica armenească rezidită în secolul al XVIII-lea pe locul uneia mai vechi ce data din 1560, cu adăugiri din 1782 şi 1826, cu pietre de mormânt interesante şi valoroase
  • Biserica armeano-gregoriană cu hramul „Sfânta Treime” (1797, refăcută în 1832)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, ctitorie din 1750
  • Biserica cu hramul „Trei Ierarhi” (1789)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Spiridon” (datează dinainte de 1789 şi a fost renovată în 1801 şi 1868)
  • Biserica lipovenească (1853)
  • Monumentul închinat răscoalei ţărăneşti de la 1907

Bibliografie

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Note


Legături externe