Bucureşti

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Bucureşti  Geografie | Clima | Istoric | Demografie | Economie | Turism | Mass-Media | Sport | Educaţie | Cultura | Personalităţi | Transport | Arhitectură
Municipiul
Bucureşti

Capitala României

StemaBucuresti.png
Localităţi componente
Atestare 1459
Suprafaţă 228 km²
Populaţie 1,940,500 locuitori
Densitate 8,510 loc/km²
Altitudine medie 85 metri n. m.
Primar Sorin Oprescu (USL)
Pagină web Site oficial

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Bucureşti este capitala României şi, totodată, cel mai mare oraş al ţării, atât ca număr de populaţie cât şi ca suprafaţă. Principal centru industrial, comercial, administrativ, cultural al României, Bucureştiul este situat în sud estul ţării, având următoarele coordonate geografice 44°26′N 26°06′E.

Atestat istoric în anul 1459, pe atunci o mică cetate de pe malurile Dâmboviţei, Bucureştiul devine în 24 ianuarie 1862 capitala Principatelor Unite, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Între cele două războie mondiale oraşul cunoaşte o dezvoltare urbanistică importantă, fiind cunoscut ca Micul Paris.

Din punct de vedere admnistrativ, Bucureştiul este împărţit în 6 sectoare. Fiecare din aceste sectoare sunt administrate de căte un primar de sector, iar pe ansamblu Bucureştiul este condus de un primar general. Municipiul Bucureşti este situat în sud estul României având coordonatele geografice de 44°26′7″ latitudine nordică şi 26°6′10″ longitudine estică. Din punct de vedere al reliefului oraşul este aşezat în Câmpia Vlăsiei, în sud subdiviziunea numită Câmpia Bucureştiului, iar în nord Câmpia Snagovului, şi este traversat de văile Colentinei şi a Dâmboviţei.

Apele care străbat oraşul aparţin de bazinele hidrografice ale Argeşului (cursul inferior) şi ale Ialomiţei (cursul mediu). Cele mai importante cursuri de apă din Bucureşti sunt Râul Dâmboviţa şi Râul Colentina. Dâmboviţa străbate oraşul de la nord-vest la sud-est râu pe o distanţă de 22 de km, iar Colentina pe o distanţă de 34,7 km urmând aceaşi direcţie precum Dâmboviţa.

Deşi este principala sursă de apă în alimentarea Bucureştiului, râul Dâmboviţa a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenolor hidrologice rezultate din traversarea oraşului: inundaţii, înmlăştiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat.

Datorită albiei uşor înclinată şi meandrată, cursul râului Colentina a fost transformat într-o salbă de lacuri, astăzi amenajate aproape în totalitate. Lacurile aflate pe cursul râului Colentina sunt: Mogoşoaia, Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II, Cernica.

Legături externe