Câmpeni

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Câmpeni

Judeţul Alba (AB)

Stema judetului Alba.png
Campeni.JPG
Localităţi componente
Bonceşti, Borleşti, Boteşti, Certege, Coasta Vâscului, Dănduţ, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Faţa Abrudului, Floreşti, Furduieşti, Mihoeşti, Motorăşti, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorliţa, Tomuşeşti, Valea Bistrii, Valea Caselor, Vârşi
Atestare 1565
Suprafaţă 86.8 km²
Populaţie 8080 locuitori (2007)
Densitate 93.09 loc./km²
Altitudine medie 533-618 metri n. m.
Primar Ioan Călin Andreş (PNL)

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Oraşul Câmpeni, considerat "capitala" Ţării Moţilor, se află în judeţul Alba, amplasat în depresiunea omonimă, la confluenţa râului Bistra cu râurile Cerniţa şi Arieş. Distanţa din municipiul Alba Iulia până la Câmpeni e de 77 km în direcţia nord-vest.

Administraţie

Oraşul are în componenţa sa douăzecişiuna de localităţi: Bonceşti, Borleşti, Boteşti, Certege, Coasta Vâscului, Dănduţ, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Faţa Abrudului, Floreşti, Furduieşti, Mihoeşti, Motorăşti, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorliţa, Tomuşeşti, Valea Bistrii, Valea Caselor şi Vârşi.

Istoric

Oraşul Câmpeni este atestat documentar pentru prima oară în anul 1565. O altă menţiune documentară cu referire la oraş se face în anul 1589.

Oraşul a fost dintotdeauna un puternic centru revoluţionar românesc, aflat în fruntea luptei pentru emancipare naţională. Astfel, în anul 1782 aici are loc vestitul incident cunoscut sub numele de "spargerea buţilor de la Câmpeni". Locuitorii acestei zone, moţii, aflaţi în târg la Câmpeni în ziua de 24 mai s-au revoltat împotriva taxelor excesive ce li s-au impus pe cârciumărit şi au atacat şi distrus butoaiele cu băutură puse în vânzare de către concurenţă şi anume de către arendaşii armeni, care beneficiau de condiţii mult mai uşoare de impozitare, ceea ce practic distrugea în mod oneros posibilităţile de câştig ale moţilor. Acest incident a prevestit şi precedat evenimentele răscoalei ţărăneşti conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

În anul 1784 oraşul este ocupat de ţăranii răsculaţi timp de două luni (noiembrie-decembrie).

În timpul revoluţiei de la 1848-1849 aici şi-a avut cartierul general Avram Iancu, prefect al Legiunii Auraria Gemina. Trupele insurgente maghiare nu au reuşit nici măcar să se apropie de oraş, deşi ocuparea lui a ocupat un loc important în planurile de război maghiare.

Localitatea este declarată oraş în anul 1961.

Obiective turistice

  • Casa în care a fost cartierul general al lui Avram Iancu, prefectul Legiunii Auraria Gemina, azi Muzeu de Istorie.
  • Statuia ecvestră a lui Avram Iancu, a fost mutată în 1940 din Târgu Mureş, ca urmare a Dictatului de la Viena şi a cedării Ardealului.
  • Monumentul Eroilor.
  • Casa din pivniţa căreia a izbucnit incidentul numit "spargerea buţilor".
  • Casa de epocă, cu vechime de peste 200 ani, monumente istorice.
  • Maria Ana Gligor, una dintre puţinele tulnicărese care mai ştiu să cânte din tulnic.

Demografie

Populaţia istorică

<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei din Câmpeni" ymin=0 ymax=9000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,2894 1880,3469 1890,3674 1900,3826 1910,4186 1920,4036 1930,4535 1941,6117 1956,6348 1966,7170 1977,7682 1992,8878 2002,8080 </lines>

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în Câmpeni majoritatea covârşitoare a populaţiei este de etnie română (7.810), existând şi o minoritate maghiară (14) şi germană (4), alături de alte naţionalităţi (248).

Relaţii externe

Transport

Oraşul Câmpeni este nod rutier şi posedă legătură de cale ferată.

Bibliografie

Legături externe

Note

Legături externe