Chelmac
de la Enciclopedia României
| Satul Chelmac |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1717 |
| Populaţie | 380 locuitori |
| Cod poştal | 317087 |
|
Index sate în judeţul Arad |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Chelmac este un sat în judeţul Arad, comuna Conop. Are 380 de locuitori (2002).
Localizare
Localitatea este amplasată pe malul stâng al râului Mureş, în sudul judeţului Arad şi la extremitatea nordică a zonei istorice a Banatului. Prin Chelmac trece un drum comunal paralel cu Mureşul, care leagă Ususăul de Bata, localităţi prin care trece drumul judeţean DJ 682. Cel mai apropiat oraş este Lipova, la circa 20 km vest de Chelmac. Se învecinează cu Belotinţ la est, Zăbalţ la sud, Dorgoş la sud-vest, Ususău la vest şi Conop la nord, peste Mureş.
Istorie
În Monografia Banatului scrisă de Ioan Lotreanu şi publicată în 1935, se spune despre Chelmac că în Evul Mediu aparţinea de judeţul Arad, iar în secolul al XV-lea era proprietatea familiei Patocsi, care avea aici şi o cetate, a cărei ruine se mai văd şi astăzi. Lotreanu nu menţionează conform căror documente se cunosc aceste date. Cert este că prima atestare documentară sigură datează din 1717 şi anume este vorba despre conscrierea (recensământul) efectuat de austrieci după cucerirea Banatului. În aceste documente se menţionează localitatea cu numele Chelmac, având 20 de case. Apare apoi pe harta contelui Mercy, cu numele germanizat Kelmak, iar pe harta din 1761 cu numele Kelnak.
În 1779 Chelmacul a fost alipit judeţului Timiş şi a intrat în proprietatea erariului (fiscului). A rămas proprietate a statului până în 1845, apoi a intrat în proprietate privată (aceeaşi cu cea a Ususăului).
În trecut, Chelmacul a fost amplasat pe locul numit azi „Satul Bătrân”. În apropiere a existat şi o mănăstire, a cărei ruine încă se mai vedeau în perioada interbelică. Mare proprietară de pământ la Chelmac a fost familia marelui om politic Ştefan Cicio Pop. Biserica a fost construită la 1756.
Populaţia istorică
<lines size=400x150 title="Evoluţia populaţiei din Chelmac" ymin=0 ymax=1300 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880, 1187 1890, 1250 1900, 1261 1910, 1296 1920, 1257 1930, 1157 1941, 1056 1956, 911 1966, 798 1977, 672 1992, 459 2002, 380 </lines>
Structura pe etnii
La recensământul din 2002, în Chelmac au fost înregistraţi 380 de locuitori, din care 375 români şi 5 de alte naţionalităţi. În trecut a avut aproape 1.300 de locuitori. A fost dintotdeauna o localitate românească.
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Arad 1880 - 2002, [1]
- Descrierea Chlemacului la Virtual Arad County