Ciacova

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Ciacova

Judeţul Timiş (TM)
Stema judetului Timis.png
Localităţi componente
Cebza, Macedonia, Obad, Petroman
Atestare 1234
Suprafaţă 33,81 km²
Populaţie 5.348 locuitori (2011)
Densitate 28.81 loc/km²
Altitudine medie 80 metri n. m.
Primar Petru Filip (PDL)
Pagină web Site oficial

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Vedere asupra pieţei centrale dinspre Culă

Ciacova este un mic oraş de câmpie din sudul judeţului Timiş, cu o populaţie de 5.348 locuitori (2011). De Ciacova aparţin şi localităţile Cebza, Macedonia, Obad şi Petroman. A primit statutul de oraş în anul 2004.

Geografie

Ciacova este localizată în Câmpia Timişului, pe râul Timişul Mort, la o distanţă de 28 km sud-vest de municipiul Timişoara, de care este legat atât rutier cât şi feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul judeţean DJ 693 in lungime de 9 km, care face legătura cu şoseaua internaţională E70 Timişoara - Stamora Moraviţa. De asemenea oraşul Ciacova este legat de Timişoara şi de alte localităţi prin calea ferată Jebel-Giera.

Climă

Pentru caracterizarea condiţiilor climatice a teritoriului localităţii Ciacova se folosesc datele înregistrate la staţia meteorologică Banloc, situată la circa 13 km de localitate şi unele la staţia de la Timişoara, situată la circa 32 km. Temperatura medie anuală este 10,7 grade C. Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în august 1961 şi a fost de 38,1 grade C, temperatura minimă absolută în ianuarie 1963 şi a fost de -31,8 grade C.[1]

Istorie

Stampă istorică cu piaţa centrală

Prima atestare documentară a aşezării este din 1220-1224. Numele vechi, Csaak, este de origine maghiară şi vine de la familia Csak. Istoria localităţii este legată de această familie, care avea moşii întinse în judeţele Cenad, Arad, Timiş şi Zărand. Unii reprezentanţi ai familiei au jucat un rol important în istoria medievală a Ungariei, precum Ungrin Csak, care a fost mitropolit de Esztergom şi prefect de Cenad. Invazia tătarilor a destrămat legăturile pe care aşezarea le avea cu familia Csak, iar după ce a fost distrusă, regele Bela a dat-o pecenegilor şi cumanilor. La 1285, ca urmare a revoluţiei cumane, Ciacova a fost din nou eliberată şi a revenit la Nicolae Csak. Este foarte probabil ca atunci să fi fost reîntemeiată aşezarea, pentru că la evidenţele de dijmă papală din 1332-1333, Ciacova avea deja statut de comună rurală.

În perioada 1390-1394 s-a ridicat aici o cetate, înconjurată de o reţea de canale, făcând-o greu de cucerit. Legăturile cu familia Csaky se vor păstra, iar atunci când unul dintre urmaşi, Nicolae Csaky, ajunge voievod al Ardealului, cetatea este refăcută. Ea a fost de multe ori asediată de turci, care au şi cucerit-o în final. Ei au distrus cetatea în 1701, dar au păstrat turnul de apărare, care se poate vedea şi azi.

Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcţie de dezvoltare a micului târg de câmpie. După 1722, localitatea a fost puternic colonizată cu germani (şvabi) dar şi austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croaţi etc. Deja în 1733 este construită prima biserică catolică. Dar pentru că Ciacova era atacată în mode repetat de turci, mulţi colonişti pleacă de aici. Colonizările au continuat şi la 1768 Ciacova adoptă drept limbă oficială a satului limba germană. După 1787 sunt colonizate şi 126 de familii de slovaci, care au format pentru mult timp o comunitate etnică numeroasă şi de la care a rămas şi astăzi denumirea Străzii Slovăceşti.

În 1807 se înfiinţează Fondul Religionar cu sediul la Ciacova care avea printre obiective colonizarea cu maghiari din zonele Gyor, Mosony şi Szeged. Maghiarii însă nu au devenit atât de numeroşi precum românii şi germani. Aceştia din urmă au părăsit masiv localitatea până în 1992.

În decursul istoriei Ciacova a fost reşedinţă de district, de plasă, de raion şi oraş de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de oraş.

Etimologie

De-a lungul timpului, Ciacova s-a numit: Chaak, Chaac, Czokoa, Czokoan, Czakona, Czakova, Czakowa, Zakovia, Zakovar, Schakowan. În maghiară: Csák, Csakova, Csakóvár şi Csákova, iar în germană Tschakowa.

Demografie

Structura etnică a populaţiei, pe recensăminte:

Recensământ Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Slovaci Alte etnii
1880 12.960 7.611 3.166 762 - 1.328 24 69
1900 15.562 8.529 4.009 1.586 - 1.212 35 191
1930 13.566 8.289 2.666 1.409 288 744 20 150
1977 9.952 7.111 1.047 987 392 355 2 58
1992 7.457 5.802 304 709 398 195 2 47
2002 5.297 4.411 133 408 239 84 2 20
2011 5.348

Structura confesională

La recensământul din 2002, majoritatea populaţiei s-a declarat de religie ortodoxă, în procent de 77,82% (5.667 locuitori). Urmează religia romano-catolică, cu 1.120 de adepţi (15,38%). 4,46%, sau 325 locuitori erau penticostali, în timp ce alte culte sunt prezente, însă au o pondere mult mică (baptişti, reformaţi şi alte culte sub 1% fiecare).

Economie

Economia are caracteristicile unui mic oraş industrial-agricol de câmpie. Sunt prezente industriile uşoare, textilă şi alimentară. Mai sunt dezvoltate morăritul, pomicultura şi creşterea animalelor.

Localităţi înfrăţite

  • Saint Pardoux Lariviere, Franţa
  • Masii Torrelo, Italia

Obiective turistice

„Cula” din Ciacova

Din vechea cetate a supravieţuit doar Turnul de apărare (secolul XIV), pe care localnicii îl numesc "Cula", mărturie istorică a acestei aşezări. Cetatea Ciacovei a fost amplasată pe partea dreaptă a braţului Timişului, în timp ce aşezarea civilă se afla pe partea dreaptă. Turnul de apărare, un puternic donjon înalt de 30 m, este un rest din această cetate, demantelată în 1701. Zidit din cărămidă, pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colţ.

Centrul Ciacovei păstrează - deşi modernizat - locul de adunare al soldaţilor turci care desereveau dispozitivul de pază al cetăţii. De asemenea se mai păstrează în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval, bolţi semicirculare din cărămidă. Pe drumul judeţean Ciacova - Cebza se mai găseşte şi un pod construit de turci, de asemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici Podul Turcesc, în prezent nefolosit.

Bisericile din Ciacova sunt alte obiective interesante. Biserica sârbească cu hramul „Maica Domnului” construită între 1746-1768, cu picturi murale şi cu un iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici. Biserica romano-catolică datează din 1871-1890 şi este în stil gotic; biserica ortodoxă, în stil neobizantin, este din 1907.

La Ciacova s-a născut Dositej Obradović, important scriitor sârb, a cărui casă memorială este un alt obiectiv turistic.

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Merschdorf, Wilhelm Josef, Ciacova- Târg bănăţean - Monografie şi cartea plaiului natal, traducere de Alexander Ştefi [1]
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [2]

Bibliografie recomandată

  • Petcu, Trifu, Monografia învăţământului din Ciacova, jud. Timiş, Orizonturi universitare, Timişoara 2003 ISBN 973-638-013-0
  • Merschdorf, Wilhelm Josef, Tschakowa : Marktgemeinde im Banat. Monographie und Heimatbuch, Augsburg, 1997 (în limba germană)

Note

  1. ↑ date Adetim

Legături externe

Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Ciacova&oldid=56434”