Comuna Şugag
de la Enciclopedia României
Comuna Şugag Judeţul Alba (AB) |
|
Localităţi componente |
---|
Şugag, Arţi, Bârsana, Dobra, Jidoştina, Mărtinie, Tău Bistra |
Amplasarea localităţii în judeţul Alba | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Populaţie | 2913 locuitori (2010) |
Primar | Constantin Jinar (PNL) |
Index comune în judeţul Alba |
---|
Index comune în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Comuna Şugag este situată la poalele de nord-est ale Munților Şureanu, pe cursul superior al râului Sebeş, pe şoseaua transalpină Novaci – Oaşa – Sebeş.
Administraţie
Are în componenţă șapte sate: Şugag, satul de reşedinţă, Arţi, Bârsana, Dobra, Jidoştina, Mărtinie şi Tău Bistra.
Obiective turistice
- Mănăstirea de maici Oașa din satul Șugag
- Biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a romancierului Mihail Sadoveanu, cu picturi executate în anii 1987-1988 din satul Șugag
- Casa memorială a meșterului popular de sculptură în lemn, Nicolae Cernat (1892-1962) din satul Șugag
- Monumentul ridicat în 1935 în memoria eroilor căzuți în timpul primului război mondial
- Cheile Șugagului, săpate de râul Șugag
- Rezervația naturală botanică „Tinoaveloe din luncile Prigoanei” (30 hectare)
- Rezervațiile geomorfologice „Pintenii din Coasta Jinei” (un hectar), „Masa Jidovului” (0,5 hectare) și „Stânca Grunzii” (0,5 hectare) au fost declarate monumente ale naturii în 1969.
Demografie
<lines size=550x180 title="Evoluţia populaţiei din comuna Şugag" ymin=0 ymax=7000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,1222 1880,1649 1890,1671 1900,2084 1910,2210 1920,2281 1930,2216 1941,2276 1956,3087 1966,3697 1977,6925 1992,4258 2002,3239 2007,2932 2010,2913 </lines>
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Şugag era de 3239 locuitori[1], dintre care 3211 erau etnici români, 25 etnici maghiari, 2 etnici germani şi un etnic de altă etnie.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000