Comuna Iara
de la Enciclopedia României
Comuna Iara Judeţul Cluj (CJ) |
|
Localităţi componente |
---|
Iara, Agriş, Borzeşti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungeşti, Măgura Ierii, Maşca, Ocolişel, Surduc, Valea Agrişului, Valea Vadului |
Amplasarea localităţii în judeţul Cluj | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Suprafaţă | 143.87 km² |
Populaţie | 4481 locuitori (2009) |
Densitate | 31.15 loc./km² |
Primar | Ioan Dorin Popa (PDL) |
Pagină web | www.cjcluj.ro/iara |
Index comune în judeţul Cluj |
---|
Index comune în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Comuna Iara este situată în Depresiunea Iara, pe râul omonim.
Administraţie
Are în componenţă treisprezece sate: Iara, satul de reşedinţă, Agriş, Borzeşti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungeşti, Măgura Ierii, Maşca, Ocolişel, Surduc, Valea Agrişului şi Valea Vadului. Se învecinează la sud-est cu comuna Moldoveneşti, la est cu comuna Băişoara, la sud cu judeţul Alba, la nord-est cu comuna Petreştii de Jos, iar la nord cu comuna Ciurila.
Demografie
<lines size=550x150 title="Evoluţia populaţiei din comuna Iara" ymin=3000 ymax=7000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,4234 1880,5234 1890,5563 1900,5957 1910,6430 1920,6572 1930,6712 1941,6822 1956,6469 1966,6288 1977,5631 1992,5190 2002,4704 2007,4554 2009,4481 </lines>
Obiective turistice
- Obiective înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj în 2004
- Biserica Unitariană din satul Iara, construită probabil în prima jumătate a secolului XIII, între secolele XIII-XVII a aparţinut cultului romano-catolic
- Conacul Teleki din Iara
- Conacul Beldi din Iara
- Conacul Kemény din Iara
- Biserici
- Biserica ortodoxă din lemn (1783) cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul Măgura Ierii
- Biserica ortodoxă din lemn (1852) cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul Ocolişel
- Biserica ortodoxă din lemn (secolul al XVIII-lea, cu poartă din 1758) cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul Surduc
- Biserica ortodoxă din zid (secolul al XVIII-lea) cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul Borzeşti
- Alte obiective
- Cabana Buru
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000