Coronini
de la Enciclopedia României
| Satul Coronini |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1850 |
| Populaţie | 1.359 locuitori |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Coronini este un sat în judeţul Caraş-Severin, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 1.359 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în zona de sud a judeţului Caraş-Severin, pe malul stâng al Dunării, la intrarea în Clisura Dunării, la circa 6 km sud de Moldova Nouă. Este traversat de drumul naţional DN57 Moraviţa - Oraviţa - Moldova Nouă - Orşova, care străjuieşte malul românesc al Dunării.
Istorie
Numele satului vine de la guvernatorul Banatului Ioan Coronini, general, un conte italian care s-a aflat la cârma regiunii între anii 1851 - 1859. Este o colonie nou înfiinţată pe locul unde a existat localitatea Alibeg, atestată din timpul ocupaţiei turceşti. Dar există şi urme de locuire mai veche: Cetatea Ladislau ridicată sub Sigismund de Luxemburg (1368 - 1437). Cetatea a fost distrusă în jurul anului 1526.
Locuitorii români îşi au originea în familiile de colonişti olteni (bufeni), care s-au aşezat aici în toamna anului 1784. Ei s-au aşezat mai întâi la Vidra Sacă (astăzi Valea Radimei). În 1798 ei s-au mutat pe locul fostei aşezări Alibeg şi abia în 1850 s-au aşezat pe actuala locaţie. Primii capi de familie au fost: Andrei Băloi, Nicolae Ţundrea, Ion Caracoancea, Ion Balian şi Ion Brândean, toţi originari din Bălăniţa (Mehedinţi). Mai târziu au venit familiile Odorescu, Gruescu, Buriman, Cârpean, Oltean, Iancu, Nedelcu, Arcan şi Nemoian, tot din Oltenia. Familia Raica era originară din Slatina, în timp ce preotul Martinovici venea din Potoc.
În 1858, odată cu deschiderea căii ferate Baziaş-Oraviţa, aici a poposit contele Coronini, îndemnându-i pe locuitori să se mute din vechiul Alibeg pe noua locaţie. Cei care nu au vrut să se mute, au fost mai târziu obligaţi să o facă. Atunci satul avea circa 300 de locuitori. Primul loc de casă a fost dat cehului Iosif Bohacek, care a construit cea mai mare şi mai frumoasă clădire, unde a deschis o cârciumă cu sală de dans.
La început, locuitorii s-au ocupat cu tăiatul lemnelor şi vânatul. După ce împrejurimile au fost defrişate, ei s-au reprofilat pe creşterea vitelor şi plugărit.
În 1895, coronenţii au înlocuit vechea biserică ortodoxă, din lemn, cu cea existentă şi astăzi.
La 20 iulie 1934, în ziua de Sf.Ilie, s-a ţinut aniversarea a 150 de ani de la venirea coronenţilor din Oltenia. Cu această ocazie a fost refăcută şi sfințită biserica. În acelaşi an, au fost colonizaţi locuitori în Cadrilater, în judeţul Caliacra.
Numele localităţii a fost schimbat prin Decretul 799 din 1964 din Coronini în Pescarii. Mai târziu, localitatea şi-a recăpătat numele.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Coronini avea 1.359 locuitori, dintre care 1.343 români, 8 cehi, 6 sârbi, un german şi un maghiar.
Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1400 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,707 1890,817 1900,901 1910,983 1920,954 1930,1039 1941,969 1956,980 1966,1258 1977,1217 1992,1331 2002,1359 </lines>
Bibliografie
- Corneanu, Nicolae, Monografia eparhiei Caransebeş, Tipografia Diecezană, Caransebeş 1940
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Moisi, Alexandru, Monografia comunei Coronini şi ţinutul Clisura Judeţul Caraş, de la anul 1784 – 1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]