Cotul Turzunului
de la Enciclopedia României
| | ||
|---|---|---|
| | ||
 Raţă fluierătoare (Anas penelope) | ||
| | ||
| Poziţie |  Judeţul Braşov
| |
| Oraş apropiat | Rupea | |
| Coordonate | 45° 59‘ 19“ N 25° 21‘ 22” N | |
| Suprafaţă | 0,20 ha | |
| Înfiinţare | 1980, declarat în 2000 | |
| Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
| Vezi şi | Arii protejate în judeţul Braşov | |
Cotul Turzunului este o rezervație naturală de tip botanic și avifaunistic, situată în judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunelor Hoghiz și Comuna Racoş.
Cuprins
Localizare
Aria protejată se află sud-estul Transilvaniei (în zona de interferență a bazinului transilvan cu Munții Perșani), în Depresiunea Hoghizului, în partea nord-estică a județului Brașov și cea nord-vestică a satului Dopca, în imediata apropiere a drumului național DN13 care leagă municipiul Braşov de Sighişoara străbătând rezervaţia naturală Pădurea Bogății [1].
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[2] și se întinde pe o suprafață de 0,20 hectare[3].
Aria protejată reprezintă o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri) bogată în vegetație higrofilă, aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa.
Biodiversitate
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: râuri și lacuri, mlaștini și turbării, păduri în tranziţie, terenuri arabile cultivate sau pajiști și pășuni.
Flora este constituită din mai multe specii de arbori, arbusti și ierburi, în cea mai mare parte specifică zonelor umede, iar fauna este reprezentată de mamifere, păsări, reptile și amfibieni[4].
Floră
Speciile arboricole sunt prezențe cu exemplare de: stejar (Qurecus robur), fag (Fagus sylvatica), molid (Picea abies), arin (Alnus glutinosa), răchită albă (Salix alba.).
La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante rare, printre care: o gențiană mov din specia boreal-montană Swertia perennis, ligularia (Ligularia sibirica), precum și specii boreale de ochii-broaștei (Primula farinosa), coada-iepurelui (Sesleria coeruleans).
În zonele mlăștinoase și în apropierea cursurilor de apă sunt întâlnite specii floristice de: iarbă-albastră (Molinia caerulea), trestioară (Calamagrostis nejglecta)[5], ghințură (din speciile Gentiana pneumonanthe și Gentiana ciliata), roua cerului (Drossera angelica), otrățel (Utricularia vulgaris) sau Triaphorum latifolium[6].
Faună
Mamifere cu specii de: cerb (Cervus epaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe roşcată (Vulpes vulpes crucigera), veveriță (Sciurus carolinensis), pisică sălbatică (Felis silvestris);
Specii de păsări migratoare şi de pasaj: rață cârâietoare (Anas querquedula), rață mare (Anas platyrhynchos), rață mică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață-sulițar (Anas acuta), gârliță mare (Anser albifrons), sitarul de pădure (Scolopax rusticola), becațină (Gallinago gallinago), , cucuvea (Athene noctua), ciocănitoare-verzuie (Picus canus), pupăză (Upupa epops), măcăleandru] (Etithacus rublecula), mierlă (Turdus merula), ;
Alte specii de păsări întâlnite în arealul ariei protejate: ciuf-de-pădure (Asio otus), șorecar (Buteo buteo), cucuvea (Athene noctua), pupăză (Upupa epops), mierlă (Turdus merula), măcăleandru (Etithacus rublecula), dumbrăveancă (Coracias garrulus), sfrâncioc (Lanius excubitor), ciuf-de-pădure (Asio otus), vânturel roșu (Falco tinninculus), gaia neagră (Milvus nigrans);
Reptile și amfibieni: viperă (Vipera berus), șopârlă cenușie (Lacerta agilis), năpârcă (Anguis fragilis), broască de mlaștină (Rana arvalis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina).
Căi de acces
- Drumul național DN13 pe ruta: Braşov - Feldioara - Măieruş - Valea Bogății, înainte de intrare în Hoghiz se intră pe drumul județean (DJ131D) spre Dopca[7]
Atracții turistice
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, monumente ale naturii sau muzee), astfel:
- Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din satul Cuciulata, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica ortodoxă din Cuciulata, construcție 1794, monument istoric
- Biserica unitariană fortificată din satul Racoş construită între anii 1791-1797, monument istoric
- Castelul „Sükōsd - Bethlen” de la Racoş, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric
- Casa memorială „Aron Pumnul” (cărturar, lingvist, filolog și istoric literar) din satul Cuciulata
- Coloanele de bazalt de la Racoş, rezervaţie naturală declarată monument al naturii
- Cheile Dopca, arie naturală protejată cu o suprafață de 4 hectare, monument natural
- Pădurea Bogăţii, rezervație naturală (de tip geologic, floristic și faunistic) întinsă pe o suprafață de 6.329 hectare în partea centrală a Munţilor Perşani.
Note şi referinţe
- ↑ Protectedplanet.net - Cotul Turzunului Nature Reserve ; accesat la 27 aprilie 2013
- ↑ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 27 aprilie 2013
- ↑ Apmbv.anpm.ro - Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov; accesat la 27 aprilie 2013
- ↑ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României; accesat la 27 aprilie 2013
- ↑ Trestioara este o specie ierboasă cunoscută în unele zone ale ţării sub denumită populară de trestie de câmp
- ↑ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 27 aprilie 2013
- ↑ Distanta.ro - Distanțe rutiere - Braşov - Dopca; accesat la 27 aprilie 2013
