Cugir

Oraşul Cugir Judeţul Alba (AB)

Localităţi componente
Bocşitura, Bucuru, Călene, Feţeni, Goaşele, Mugeşti, Vinerea

Amplasarea localităţii în judeţul Alba
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1330
Suprafaţă	354,1 km²
Populaţie	26561 locuitori (2007)
Densitate	75 loc/km²
Altitudine medie	300 metri n. m.
Primar	Teban Adrian Ovidiu
Pagină web	http://www.primariacugir.ro

Index oraşe în judeţul Alba
Abrud Baia de Arieş Cugir Câmpeni Ocna Mureş Teiuş Zlatna

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Cugir este un oraş în judeţul Alba, situat la poalele de nord-vest ale Munţilor Şureanu, la 304 metri altitudine, pe râul omonim, la 36 km sud-vest de municipiul Alba-Iulia.

Toponimie

Localitatea apare menţionată documentar prima oară în 1330, iar apoi în 1493 cu numele Villa Kudyzr. Numele oraşului a fost menţionat în mai multe documente, astfel vechea aşezare "villa Kunentum" devine villa Kudzyr în 1493, Kwczyr în 1566, Kuchir în 1599, Kuchjir în 1656, Kucsir în 1673, Kuser în 1733, Kudsier în 1750, Kudzser în 1760-1762, Kudsir în 1805 şi Kusir în 1850.

Administraţie

Declarat oraş în 1960, Cugirul are în subordine administrativă şapte localităţi componente: Bocşitura, Bucuru, Călene, Feţeni, Goaşele, Mugeşti şi Vinerea. Administrativ teritoriul oraşului Cugir se învecinează la nord cu comuna Şibot, la nord-est cu comuna Săliştea, la est cu comunele Săsciori, Pianu şi Şugag, iar la sud şi la vest cu judeţul Hunedoara.

Istorie

Eroare la generarea previzualizării: Parametrii invalizi ai imaginii miniatură

Harta Cugirului (1764 - 1785)

La marginea de vest a oraşului, în punctul numit Cetăţuia, au fost identificate în 1977 urmele unei aşezări geto-dacice, fortificate, cu val de pământ şi ziduri din piatră şi pământ, late de 3,5 m, datând din secolul 3 î. Hr. - 1 d. Hr., presupusă a fi antica Singidava, menţionată şi de către Ptolomeu. În arealul oraşului au mai fost descoperite două tezaure monetare de argint. Unul cuprinde 2.000 de tetradrahme macedonene şi altul denari romani. S-a descoperit un depozit alcătuit din 24 de verigi din aur şi 130 de obiecte fragmentare din bronz (brăţări, fibule) datând din Hallstatt (1200-430/300 î. Hr.).

Prima menţiune documentară a Cugirului datează din 1493. Dezvoltarea sa avut loc mai ales la sfârşitul secolului al XVIII-lea, pe fondul dezvoltării metalurgiei. Atunci au apărut aici primele cuptoare de prelucrare a fierului, provenit din Munţii Poiana Ruscă, de la Topliţa.

Economie

Poarta fabricii din Cugir

Cugirul este un vechi centru siderurgic. Fabrica de prelucrare a fierului şi oţelului a fost înfiinţată în 1799 şi este una dintre primele fabrici siderurgice din Transilvania.

La S.C. Uzinele Mecanice Cugir S.A., principala fabrică a oraşului s-au produs începând cu anul 1945 maşini-unelte, maşini şi utilaje agricole, maşini industriale de cusut, maşini de spălat rufe, dar şi arme şi muniţii de tip sovietic. UM Cugir este împărţită în două module: partea civilă, reprezentată de unitatea mecanică ce produce electrocasnice şi partea militară, Fabrica de Arme SA, în care se fabrică armament şi muniţie, printre care şi produse la standardele NATO.

Investitorii autohtoni sau străini au avut o prezenţa modestă în oraş din cauza menţinerii SC UM-Cugir SA ca firmă cu capital de stat, dar şi din cauza amplasării geografice a oraşului, din cauza izolării, a infrastructurii modeste şi a lipsei terenurilor pentru construcţii. Unităţi economice productive mari, cu capital privat sunt SC Star Transmission SA şi SC Nova Modul SA, producători de piese auto pentru concernul "Mercedes Benz".

Obiective turistice

Biserica Sfânta Treime din Cugir

• Biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil (1808)
• Biserica ortodoxă cu hramul Sfânta Treime (1808)
• Biserica Romano-Catolică construită între anii 1824-1826 din cartierul Scăunel
• Punct de plecare pentru rezervaţia naturală Iezerul, Şureanu (20 ha)
• Sălile muzeistice din Clubul elevilor si copiilor
• Zonele de agrement Râul Mare si Râul Mic
• Apeductul Waser Leine construit în 1906 de germani şi italieni
• Cetatea dacică de pământ situată la 2 km de oraş

Demografie

<lines size=450x150 title="Evoluţia populaţiei din oraşul Cugir" ymin=0 ymax=28.000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,3461 1880,4734 1890,5551 1900,6386 1910,7075 1920,6939 1930,6868 1941,10157 1956,11755 1966,18224 1977,26773 1992,31877 2002,25977 2007,26561 </lines>

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Legături externe

• Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
• Date demografice conform recensământului din anul 2002
• Forumul cugirenilor
• Imagini din Cugir
• Site-ul primăriei din Cugir
• Harta oraşului Cugir