Darabani
de la Enciclopedia României
Oraşul Darabani Judeţul Botoşani (BT) |
|
Localităţi componente |
---|
Bajura, Eșanca, Lișmănița |
Amplasarea localităţii în judeţul Botoşani | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1569 |
Suprafaţă | 3.8 km² |
Populaţie | 11646 locuitori (2010) |
Densitate | 3064.74 loc./km² |
Altitudine medie | 260 metri n. m. |
Primar | Gheorghi Burlacu (PNL) |
Pagină web | http://primariadarabani.ro/ |
Index oraşe în judeţul Botoşani |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Darabani este un oraş din judeţul Botoşani, situat în Câmpia Jijiei Superioare, la 70 km nord de Botoşani, la 2 km de graniţa cu Republica Moldova. Este cel mai nordic oraş a României. Are în componenţa sa administrativă localităţile Bajura, Eșanca şi Lișmănița.
Istorie
Prima atestare documentară datează din 1569, sub numele „Căbiceni”. În 1835-1837 obţine recunoaşterea de târg, apoi ajunge centru de plasă. În 1926 primeşte statutul de oraş, pe care îl deţine până în 1950. Între 1950 - 1968 este comună rurală, după care reprimeşte rangul de oraş.
Demografie
La 1 ianuarie 2010, Darabaniul avea 11.646 locuitori.
Obiective turistice
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1837-1840) a fost construită din iniţiativa boierului Teodor Balș
- Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1834)
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1907-1911) din satul Bajura
- Casa „Balș” (1837) a logofătului Teodor Balş
- Stejarii seculari din cartierul Teioasa.
Stema oficială
Stema oficială a oraşului Darabani a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 142/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având, în câmpul albastru, două puşti dispuse "în săritoare"; peste cele două puşti se află un ecuson roşu încărcat cu o stea de aur cu opt raze. În şeful undat al scutului, pe fond negru, se află trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cele două puşti fac referire la corpul de darabani, instalat acolo de caimacamul Theodor Balş, de la care provine denumirea localităţii. Steaua din ecuson reprezintă blazonul familiei Balş, care a avut o reşedinţă pe această moşie şi care a conferit localităţii statutul de "târg". Şeful negru încărcat cu lacrimi de argint simbolizează Pactul Ribbentrop-Molotov din anul 1939, prin care a fost aşezată graniţa pe râul Prut, act prin care Darabani a devenit localitate de frontieră. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
Note