Decretul-Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Decretul-Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 emis de CFSN a reintrodus pluralismul politic în România. Potrivit acestuia, în România era liberă constituirea formaţiunilor politice, cu excepţia partidelor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinii de stat şi de drept. Constituirea şi funcţionarea partidelor politice nu poate fi îngrădită de nici un motiv de rasă, naţionalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice.

Decretul a fost abrogat de Legea nr. 27/1996 privind funcţionarea partidelor politice.

Faptul că decretul prevedea doar un minim de 251 de membri pentru ca o formaţiune politică să dobândească personalitate juridică, anul 1990 a cunoscut o adevărată inflaţie de partide pe scena politică.

Corneliu Coposu

Refondarea partidelor istorice

Refondarea Partidului Naţional-Ţărănesc

Prima formaţiune politică înscrisă la Tribunalul Municipiului Bucureşti pe 8 ianuarie 1990 a fost Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat. Dizolvat de autorităţile comuniste pe 29 iulie 1947, majoritatea liderilor din perioada interbelică au fost arestaţi şi condamnaţi la închisoare, găsindu-şi sfârşitul în temniţele comuniste. Foşti membri, supravieţuitori ai terorii anilor '50 - '60, au încercat revigorarea partidului în clandestinitate. În ţară, nucleul PNŢ s-a concentrat în jurul lui Corneliu Coposu. Mai mult, la 2 februarie 1987, Coposu a reuşit să se întâlnească la Bucureşti cu Jean Marie Daillet, vicepreşedintele Internaţionalei Creştin Democrate, solicitând înscrierea PNŢ în rândurile marii familii creştin democrate.

Ion Raţiu

După revoluţie, unii dintre vechii membri PNŢ au reactivat partidul. În seara de 22 decembrie a fost lansat un apel către legalitate, iar pe 28 decembrie s-a hotărât fuziunea PNŢ cu Partidul Naţional Creştin-Democrat, format la iniţiativa unor personalităţi din societatea civilă. Cererea de înregistrare a PNŢ-CD în rândul partidelor politice a fost acceptată de TMB pe 8 ianuarie 1990. Printre lideri se numărau: Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ion Raţiu, Ioan Alexandru, Cicerone Ioniţoiu, Valentin Gabrielescu, Ion Puiu, Niculae Ionescu Galbeni, Gabriel Ţepelea, ş.a.

Refondarea Partidului Naţional Liberal

La 15 ianuarie 1990 a fost înregistrat la TMB Partidul Naţional Liberal. În urma arestării şi întemniţării majorităţii membrilor, PNL şi-a încetat activitatea în noiembrie 1947. După 22 decembrie 1989, un grup de vechi membri ai partidului şi ai tineretului naţional liberal din perioada antecomunistă au alcătuit un Comitet de Iniţiativă pentru refondarea partidului. Printre lideri se numărau: Radu Câmpeanu, Ionel Săndulescu, Dan Amedeu Lăzărescu, Sorin Bottez, Nicolae Enescu, Ioana Brătianu, Sanda Tătărescu, Dinu Zamfirescu, Mircea Ionescu-Quintus, Dinu Patriciu, Călin Popescu-Tăriceanu.

Refondarea Partidului Social Democrat Român

Decizia Congresului PSD din 10 martie 1946 ca partidul să participe la alegerile din 19 noiembrie 1946 pe liste comune cu PCR, a întâmpniat opoziţia preşedintelui Constantin Titel-Petrescu. După ce a fost exclus din partid, împreună cu susţinătorii săi, Titel-Petrescu a fondat un nou partid, intitulat PSD Independent. La 23 februarie 1948, PSD a fuzionat cu PCR, în timp ce majoritatea liderilor PSDI au fost arestaţi şi întemniţaţi.

Dan Amedeu Lăzărescu

Grupul de iniţiativă pentru refondarea partidului a fost format la 24 decembrie 1989 sub conducerea lui Adrian Dimitriu, fost secretar general al PSDI. Cererea de înregistrare în rândul formaţiunilor politice a fost acceptată de TMB la 18 ianuarie 1990. Printre lideri se numărau: Sergiu Cunescu, Adrian Dimitriu, Alexandru Athanasiu.

Transformarea FSN în partid politic. Alte formaţiuni politice

Ca urmare a exprimării intenţiei membrilor CFSN ca organismul provizoriu al puterii de stat creat în seara de 22 decembrie 1989 să se tranforme în partid politic, pe 6 februarie 1990 a fost înregistrată la TMB formaţiunea politică intitulată Frontul Salvării Naţionale. Această decizie a stârnit protestul partidelor nou-înfiinţate, care a cuminant cu manifestaţiile de la sfârşitul lunii ianuarie.

Pentru a stopa degenerarea acestor evenimente, pe 1 februarie a avut loc o întâlnire între reprezentanţii CFSN şi cei ai partidelor de opoziţie. În urma discuţiilor, a fost emis un comunicat prin care s-a anunţat convenirea asupra constituirii unui Consiliu Provizoriu de Uniune Naţională, care să preia atribuţiile CFSN ca organism provizoriu al puterii de stat până la constituirea instituţiilor rezultate din alegeri libere. Printre liderii FSN se numărau: Ion Iliescu, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Dan Marţian, Oliviu Gherman, Adrian Năstase, Dumitru Mazilu, ş.a. (vezi Frontul Salvării Naţionale)

Alte partide mai importante înfiinţate ca urmare a decretului în prima parte a anilor '90 au fost Mişcarea Ecologistă din România, Partidul Ecologist Român, Partidul Democrat Agrar din România, Partidul Unităţii Naţiunii Române. De asemenea, au fost înfiinţate formaţiuni care să apere interesele minorităţilor naţionale, dintre care cel mai bine s-a remarcat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Inflaţia de partide politice a fost resimţită la alegerile din 20 mai 1990, când şi-au depus la BEC liste electorale nu mai puţin de 73 de partide.

Bibliografie

  • Monitorul Oficial nr. 9 din 31 decembrie 1989
  • ALEXANDRESCU Ion; BULEI Ion; MAMINA, Ion; SCURTU, Ioan, Enciclopedia partidelor politice din România (1862 - 1994), Bucureşti, Editura MediaPrint, 1994 ISBN 973-96934-0-7
  • STOICA, Stan, Dicţionarul partidelor politice din România (1989 - 2004), Ediţia a IV-a, Bucureşti, Editura Meronia, 1994 ISBN 973-8200-68-7