Doamna Velica

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Doamna Velica
Replace this image female.png
Născută a doua jumătate a sec. XVI
Decedată începutul sec. XVII
Ocupaţie episcop
Căsătorită cu Fabio Genga
Părinţi Ioan Norocea şi Stana

Velica Doamna (n. a doua jumătate a sec. XVI – d. începutul sec. XVII), membră influentă din anturajul lui Mihai Viteazul.

Biografie

A doua fiică a logofătului Ioan Norocea şi a Stanei, descendentă a Muşatinilor şi Basarabilor, prin Doamna Chiajna şi Mircea Ciobanul, bunicii ei din partea mamei. A fost căsătorită cu nobilul italian Fabio Genga, favoritul principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory. Bucurându-se de mare influenţă la Curtea din Alba Iulia şi cunoscând mai multe limbi, Velica a slujit ca interpret al lui Mihai Viteazul, după victoria de la Călugăreni, din august 1595, când acesta a fost primit de către principe. Din acel moment, se pare, a intrat în anturajul lui Mihai care a instalat-o la Târgovişte. Şi nu oricum, ci împreună cu soţul ei, martor neputincios al aventurilor nevestei sale. De atunci, spre marea amărăciune a Doamnei Stanca, soţia lui Mihai, el s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi”. Încă din 1599, ea îşi zicea „Gospodja Velica” („Doamna Velica”) iar pe sigiliul ei personal figura şi pajura heraldică valahă. Un agent imperial scria, în 15 martie 1600, că „toate treburile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, până într-atât încât el a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa.” După asasinarea lui Mihai, în august 1601, nu mai există date despre ea.

Bibliografie

  • George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.