Eugenie Hacman

Eugenie Hacman
Născut		1793, Vaslăuţi, Ucraina
Decedat		31 martie / 12 aprilie 1873, Viena, Austria
Ocupaţie		preot, mitropolit

Eugenie Hacman (n. 1793, satul Vaslăuţi, regiunea Cernăuţi - d. 31 martie / 12 aprilie 1873, Viena) a fost un cleric ortodox român, care a avut rangul de episcop al Bucovinei (1835–1873) şi apoi pe cel de arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei (ianuarie – martie 1873).

Biografie

Eugenie Hacman s-a născut în anul 1793, în satul Vaslăuţi din regiunea Cernăuţi, într-o familie de ţărani români originară din părţile Hotinului. Numele său este moştenit de la un strămoş, care a fost hatman. Devenit patronimic, a fost schimbat, în Bucovina, în Hackman sau Hacman. După absolvirea studiilor secundare, a urmat cursurile Şcolii clericale din Cernăuţi şi apoi pe cele ale Facultăţii de Teologie Romano-Catolică a Universităţii din Viena, pe care le-a absolvit în 1823.

După absolvirea facultăţii, a fost tuns în monahism în anul 1823, fiind hirotonit ierodiacon şi apoi ieromonah. Având studii înalte, este numit catihet (profesor de religie) la Şcoala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuţi (1827-1835).

În anul 1835, este numit şi hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei. În perioada păstoririi sale, a militat pentru dezvoltarea învăţământului primar şi a şcolilor confesionale. A introdus din proprie iniţiativă limba română ca limbă de învăţământ în locul latinei la Institutul Teologic din Cernăuţi, dar s-a opus introducerii alfabetului latin. În anul 1837, el a obţinut aprobarea de reînfiinţare a unor şcoli primare româneşti, iar în 1848 a înfiinţat o Şcoală normală la Cernăuţi, cu limba de predare română, dar în 1869 acestea devin şcoli de stat cu limba de predare germană. În anul 1860 s-a înfiinţat un liceu la Suceava.

În afară de susţinerea învăţământului în limba română, episcopul Eugenie Hacman a contribuit la dezvoltarea eparhiei bucovinene. El a sprijinit construirea de noi biserici, în perioada păstoririi sale fiind construite Palatul mitropolitan şi Catedrala Mitropolitană din Cernăuţi (1844-1864). Deoarece a condus autoritar eparhia, favorizând introducerea limbii germane în administraţia eparhială şi pe ruteni în dauna românilor, episcopul şi-a pierdut ataşamentul clerului. Această atitudine a sa a lovit, de multe ori, în interesele românilor din Bucovina.

Mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei

Deşi românii din Imperiul Austro-Ungar doreau înfiinţarea unei singure Mitropolii pentru toţi românii ortodocşi din imperiu, episcopul Eugenie Hacman s-a opus revendicărilor naţionale româneşti, luptând cu disperare pentru înfiinţarea unei Mitropolii a Bucovinei şi visând să ajungă în scaunul de mitropolit. În anul 1861, clerul din Bucovina a decretat ridicarea episcopiei la rang de mitropolie.

Totuşi, fruntaşii bucovineni (printre care şi Eudoxiu Hurmuzachi) au făcut parte din delegaţia românilor din toate eparhiile române de pe teritoriul Austro-Ungariei venită în anul 1862 cu o petiţie în faţa Împăratului. Ca urmare a acestui demers, Împăratul Franz Iosif I şi-a dat acordul pentru înfiinţarea unei mitropolii greco-ortodoxă, independentă de cea sârbească. Episcopul Ardealului, Andrei Şaguna, a cerut încorporarea în viitoarea Mitropolie şi a românilor din Bucovina, în ciuda opoziţiei episcopului Hacman care dorea separarea.

„S-ar putea obiecta din partea puţinilor oponenţi că episcopia bucovineană ar trebui să aibă o metropolie separată şi din consideraţiune că o parte a credincioşilor de acolo sunt de naţionalitate rutenă. Această obiecţiune perde din puterea sa prin aceea că partea rutenă a credincioşilor ortodocşi din Bucovina faţă de creştinii de naţionalitate română abia face a patra parte. (...) Mitropolia cu reşedinţa în Sibiu, are să cuprindă şase eparhii, în afara celor existente – a Transilvaniei, a Aradului şi Bucovinei şi încă trei care se vor înfiinţa, anume două în Banata (Caransebeş şi Timişoara) şi un pe teritoriul arhidiecesei cu reşedinţa în Ciuş.”

(Andrei Şaguna)

La data de 12/24 decembrie 1864, Curtea Imperială de la Viena a decretat înfiinţarea Mitropoliei românilor din Transilvania şi Ungaria (cu sediul la Sibiu), dar fără Eparhia Bucovinei.

La data de 23 ianuarie 1873, Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rangul de mitropolie, încorporând şi două episcopii slave din Dalmaţia, iar PS Eugenie a fost numit arhiepiscop de Cernăuţi şi mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei. Totuşi, el nu şi-a văzut visul împlinit, deoarece a murit subit la Viena la data de 31 martie / 12 aprilie 1873, neapucând să fie instalat în scaunul mitropolitan. Corpul său a fost adus în Bucovina, fiind înmormântat în Catedrala Mitropolitană din Cernăuţi, ctitorită de el.

Bibliografie

• Emil Satco - Enciclopedia Bucovinei, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2004, p. 468