Gheorghe Buzdugan (regent)

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Gheorghe Buzdugan
Gheorghe Buzdugan.jpg
Născut 10 februarie 1867, Focşani
Decedat 7 octombrie 1929, Bucureşti
Ocupaţie magistrat, politician
Sigla Academiei Romane.png
Membru de onoare
al Academiei Române
Ales 28 mai 1929
 
Drapelul Romaniei.png
 Înalt Regent
al Regatului României
Mandat
11 februarie 1866 - 10 mai 1866

Gheorghe Buzdugan (n. 10 februarie 1867, Focşani, judeţul Vrancea - d. 7 octombrie 1929, Bucureşti), magistrat, politician, membru de onoare al Academiei Române din 28 mai 1929. Magistrat de elită, a contribuit efectiv la perpetuarea instituţiei monarhice a Românei în perioada crizei dinastice, din calitatea de Înalt Regent.

Originea. Studiile

Fiul serdarului Vasile Buzdugan şi al Zoiţei Gorgos, Gheorghe a studiat în Bucureşti, unde a absolvit liceul şi Facultatea de Drept (1891).

Ascensiunea în magistratură

A străbătut toate treptele ierarhice din magistratură, substitut de procuror la Târgu Neamţ (14 ianuarie 1892), judecător la Tribunalul Covurlui (20 ianuarie 1895), preşedintele Tribunalului Dorohoi (30 septembrie 1900).

Din 1 septembrie 1905, Buzdugan devine consilier, apoi preşedinte de secţie (31 mai 1910) la Curtea de Apel Bucureşti. De asemenea, este numit consilier la Înalta Curte de Casaţie şi tot aici devine preşedinte de secţie la 19 august 1919.

Preşedinte al Înaltei Curţi. Înalt Regent

În cele din urmă, pe 5 august 1924, Gheorghe Buzdugan este ales preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Din această calitate, la începutul anului 1926 este ales să facă parte din Regenţa care va prelua prerogativele şefului statului în eventualitatea decesului Majestăţii Sale Ferdinand I înaintea împlinirii vârstei majoratului de către principele Mihai I, cel care a fost desemnat oficial succesor la Tronul României.

Criza dinastică din România a fost declanşată de renunţarea la prerogativele de moştenitor al Coroanei a lui Carol al II-lea, care a preferat să plece în străinătate alături de Elena Lupescu, amanta sa. În acest context, preşedintele PNL, Ionel Brătianu, cel care domina la acea vreme scena politică, a gândit această formulă inovativă, care în fapt îi întărea şi mai mult puterea politică.

Regenţa. Decesul

Înalţii Regenţi şi-au intrat în atribuţii pe 20 iulie 1927, imediat după decesul regelui. Însă, odată cu acest moment, a pornit şi războiul politic pentru putere între cele două formaţiuni proeminente de pe scena politică, PNŢ şi PNL. Naţional-ţărăniştii doreau restauraţia fostului principe, în timp ce liberalii doreau menţinerea Regenţei. În fapt, era doar o luptă pentru putere, fără nici un considerent pentru instituţie sau persoana lui Carol. Acest conflict a diminuat prestigiul Regenţei, instituţia ajungând să aibă doar un rol de decor.

Gheorghe Buzdugan a încetat din viaţă pe 7 octombrie 1929, la vârsta de 62 de ani, când încă era membru al Regenţei.

Bibliografie

  • Neagoe, Stelian - Oameni politici români, Editura Machiavelli, Bucureşti, 2007, pp. 124-125 ISBN 973-99321-7-7