Gheorghe Potopeanu
de la Enciclopedia României
Gheorghe Potopeanu | ||
Născut | 15 aprilie 1889, Târgovişte | |
Decedat | 1966 | |
Ocupaţie | militar, general |
Gheorghe Potopeanu (n. 15 aprilie 1889, Târgovişte, judeţul Dâmboviţa - d. 1966), Bucureşti), general de divizie, ministru al Economiei şi Finanţelor.
Biografie
A urmat Şcoala de ofiţeri de artilerie (anul I, 1908-1909), Şcoala militară de la Kassel , Academia Tehnică Militară-Charlottenburg şi Şcoala de tragere a artileriei-Juterborg (1909-1914) şi Şcoala Superioară de Război din Paris (1919-1921).
Grade militare:
- sublocotenent-1910
- locotenent-1914
- căpitan-1916
- maior-1917
- locotenent-colonel-1927
- colonel-1933
- general de brigadă-1939
- general de divizie-1942
Funcţii militare:
- profesor la Centrul de Instrucţie al Artileriei (1923-1926) şi Şcoala Superioară de Război (1927-1928)
- şef Secţie operaţii în Marele Stat Major (1929-1933)
- comandant al Regimentului 2 Artilerie (1933-1936)
- ataşat militar în Franţa-acreditat şi în Belgia (1936-1938)
- comandant al Brigăzii 5 Artilerie (1938-1939)
- şef de stat major al Armatei a 2-a (1940)
- comandant al Diviziei 1 grăniceri (1941-1943)
- comandant al Corpului 2 Armată Teritorial (1943-1944)
- comandant al Corpului 7 Armată (1944)
Alte funcţii: ministrul Economiei Naţionale (1941); comandant militar al teritoriului dintre Bug şi Nistru (1944); ministrul Economiei şi Finanţelor (1944).
A fost membru al Academiei de Ştiinţe din România (membru corespondent-1935, membru titular-1936), preşedinte al Secţiei Geniu militar.
A condus Divizia 1 Grăniceri în luptele de la Prut, din sudul Basarabiei, de la Dalnik şi Tatarca şi Corpul 7 Armată în luptele din Moldova din vara anului 1944.
A fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul”, clasa a III-a (1941).
A fost arestat de mai multe ori (octombrie1944, aprilie 1945, august 1948), fiind acuzat de crime de război (activitatea ca ministru al economiei-1941) şi condamnat la 5 ani închisoare. A fost eliberat la 19 august 1953. La 16 ianuarie 1957 a fost arestat, judecat pentru crima de înaltă trădare (spionaj-1953) şi condamnat la 15 ani temniţă grea. A fost eliberat la 19 decembrie 1963.
A decedat în anul 1966, la Bucureşti.
Bibliografie
- Duţu, Al., dr., Dobre, F. - Drama generalilor români (1944-1964), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 218-223;
- Duţu, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r.) dr. - Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 327;
- Manafu, A., dr., Ucrain, C., dr. - Dâmboviţeni la datorie, Editura Nelmaco, Bucureşti, 2003, p. 39-45;
- Tudorache, S., col. - În elita Armatei Române. Scurt istoric al Direcţiei Operaţii. 1859-1999, Editura Nummus, Bucureşti, 1999, p. 101;
- Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., Scrieciu, L.,col. conf. univ. dr., Ene, N., col. - Personalităţi militare româneşti, vol. I, Editura C.T.E.A., Bucureşti, 2005, p. 269-276;
- *** Revista “Document” , nr. 2-3/1998, p. 79-82;