Gheorghe Ruset-Roznovanu
de la Enciclopedia României
Ruset-Roznovanu | ||
Nume de botez | Gheorghe | |
Naţionalitate | român | |
Născut | 1 martie 1834 | |
Decedat | 2 octombrie 1904 | |
Mormânt la | Roznov, judeţul Neamţ | |
Ocupaţie | ofiţer, politician, deputat, senator, prefect | |
Partide | Conservator | |
Religie | ortodoxă | |
Căsătorit cu | Alexandra Câmpineanu | |
Părinţi | Alecu şi Ruxandra | |
Copii | Alexandru |
Gheorghe Ruset-Roznovanu (n. 1 martie 1834 - d. 2 octombrie 1904) a fost ofiţer român, politician, deputat, senator şi prefect.
Originea şi familia
Gheorghe Ruset-Roznovanu a făcut parte din ramura moldoveană a familiei Rosetti, care avea origini la Constantinopole. Unii dintre cei mai îndepărtaţi strămoşi ai săi a fost Lascaris Rosetii, în secolul al XVI-lea, iar coborâtor din acesta a fost Antonie Ruset, voievod al Moldovei între anii 1675-1678.
Părinţii lui Ghe. Ruset-Roznovanu au fost Alecu şi Ruxandra (născută Callimachi) Ruset-Roznovanu.
Soţia sa a fost Alexandrina Câmpineanu (d. 1907), fiica boierului Ioan Câmpineanu, din Muntenia, cunoscut patriot român. Căsătoria a avut loc în anul 1862 şi din aceasta a rezultat un fiu, Alexandru (n. 1863 - d. 1883).
Studiile
Provenind dintr-o familie de boieri, Gheorghe a făcut studii în străinătate, începându-le în Austria şi continuându-le în Rusia.
Cariera
După terminarea studiilor, a intrat în armata rusă, servind în Regimentul de Gardă al ţarului, fiind înaintat la 19 iulie 1857 la gradul de locotenent. În preajma Unirii Principatelor Române s-a întors în Moldova, unde a intrat în miliţie şi a primit gradul de colonel. A fost numit ulterior comandant al regimentului de jandarmi. Totodată, a fost numit ispravnic (prefect) al judeţului Neamţ. Din punct de vedere politic a fost antiunionist. S-a înţeles totuşi bine cu Alexandru Ioan Cuza, care l-a numit în anul 1860 comandant al Regimentului 4 Infanterie de Linie. La 16 noiembrie 1862 a fost mutat la Regimentul 1 Lăncieri, tot în funcţia de comandant de regiment, servind în această unitate militară până în anul 1863.
În anul [[1865][ a construit prima şcoală din localitatea Roznov, judeţul Neamţ, unde îşi avea reşedinţa.
În anul 1866 a fost ales deputat în Parlamentul României, din partea conservatorilor. A deţinut această funcţie până în anul 1870. În anul 1871 a fost ales senator. La 3 noiembrie 1871 a fost ales preşedinte al Consiliului judeţean Neamţ, iar puţin mai târziu a fost numit prefect al aceluiaşi judeţ, funcţie pe care a păstrat-o până în anul 1876. Pe timpul cât a fost prefect în judeţul Neamţ a reuşit să construiască cea mai bună reţea de drumuri de la acea vreme din ţară.
În timpul Războiului pentru Independenţă (1877-1878) a comandat Brigada 4 Călăraşi în sectorul de front cuprins între Griviţa şi Vidin. A încetat cariera militară la terminarea războiului şi s-a dedicat în întregime politicii, în rândurile Partidului Conservator.
Până în anul 1888 a fost deputat din partea acestui partid.
În anul 1890 a început construcţia unei biserici în Roznov (terminată în 1892). Arhitect a fost rusul Nicolai Vladimirovici Sultanov, din Petersburg, cel care a construit la Kremlin monumentul ţarului Alexandru al II-lea, în amintirea ştergerii şerbiei în Rusia. În 1892 a construit un spital în localitate. A mai contribuit prin realizarea căii ferate Bacău-Piatra Neamţ şi a gării din Roznov.
Moartea
Gheorghe Ruset-Roznovanu a murit la data de 2 octombrie 1904 şi a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Roznov. După moartea soţiei sale în anul 1907, aceasta a fost înmormântată alături de el.
Moştenirea
Prin testamentul pe care l-a scris în anul 1898, colonelul Gheorghe Ruset-Roznovanu a lăsat întreaga sa avere, în valoare de 1.700.000 lei, şi moşiile de la Roznov şi Ivăneşti bisericii pe care o ctitorise şi spitalului din Roznov. Executor testamentar a fost nepotul său, prinţul rus Iurie Olsufiev. Testamentul a fost însă atacat de rude după moartea colonelului, iar în anul 1908 acestea au obţinut anularea actului. Executorul testamentar nu s-a prezentat la proces, contribuind la câştigul rudelor decedatului. În acelaşi an, câştigătorii procesului au vândut moşia din Roznov lui H. D. Economus. Cu greu a reuşit Spiru Haret, prin intervenţia ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, să salveze suma de 250.000 lei din averea donată de colonel, pentru a fi utilizată ca fond de întreţinere a bisericii ctitorite de acesta.
În urma lui Gheorghe Ruset-Roznovanu a mai rămas castelul pe care l-a deţinut la Roznov.
Bibliografie
- Nedeloiu, Paul Daniel - Colonelul Gheorghe Ruset-Roznovanu, articol în "Magazin Istoric", Anul XLVI, serie nouă, nr. 5 (542), mai 2012, pag. 81-83