Index:Preşedinţii Senatului României
de la Enciclopedia României
|
Acesta este un index al Preşedinţilor Senatului României. [1] În România instituţia senatului a avut o prezenţă discontinuă pe scena politică românească, astfel în perioada regimului comunist, sistemul parlamentar din România devine unicameral prin suprimarea instituţiei Senatului. [2]
| Portret | Numele | Data preluării | Data predării | Partid politic |
|---|---|---|---|---|
|
Mitropolitul primat Nifon (n. 1789 - d. 5 mai 1875) |
6 decembrie 1864 | 2 iunie 1868 | apolitic |
|
Ştefan Golescu (n. 1809 - d. 27 august 1874) |
6 septembrie 1868 | 15 noiembrie 1868 | liberal radical |
|
Nicolae Golescu (n. 1810 - d. 10 decembrie 1877) |
18 noiembrie 1868 | 9 iunie 1869 | liberal radical |
|
Alexandru Plagino (n. 21 august 1821 - d. 9 octombrie 1894) |
2 septembrie 1869 | 4 martie 1871 | conservator moderat |
|
|
Mitropolitul primat Nifon (n. 1789 - d. 5 mai 1875) |
4 martie 1871 | 5 mai 1875 | apolitic |
|
Mitropolitul primat Calinic Miclescu (n. 16 aprilie 1822 - d. 16 august 1886) |
9 iunie 1875 | 25 martie 1879 | apolitic |
|
Constantin Bosianu (n. 10 februarie 1815 - d. 21 martie 1882) |
29 mai 1879 | 15 noiembrie 1879 | PNL |
|
Dimitrie Ghica (n. 31 mai 1816 - d. 15 februarie 1897) |
17 noiembrie 1879 | 8 septembrie 1888 | PNL |
|
Ion Emanoil Florescu (n. 7 august 1819 - d. 10 mai 1893) |
4 noiembrie 1888 | 7 decembrie 1889 | PLC |
|
Nicolae Creţulescu (n. 1 martie 1812 - d. 26 iunie 1900) |
13 decembrie 1889 | 9 iunie 1890 | PLC |
|
|
Ion Emanoil Florescu (n. 7 august 1819 - d. 10 mai 1893) |
17 noiembrie 1890 | 21 februarie 1891 | PLC |
|
Constantin Boerescu (n. 1836 - d. 23 octombrie 1908) |
1 martie 1891 | 11 decembrie 1891 | PLC |
|
Gheorghe Grigore Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832 - d. 23 martie 1913) |
25 februarie 1892 | 24 octombrie 1895 | PC |
|
|
Dimitrie Ghica (n. 31 mai 1816 - d. 15 februarie 1897) |
9 decembrie 1895 | 15 februarie 1897 | PNL |
|
Dimitrie Alexandru Sturdza (n. 10 martie 1833 - d. 8 octombrie 1914) |
20 februarie 1897 | 31 martie 1897 | PNL |
|
Eugeniu Stătescu (n. 25 decembrie 1836 - d. 30 decembrie 1905) |
31 martie 1897 | 18 noiembrie 1897 | PNL |
|
Nicolae Gane (n. 1 februarie 1838 - d. 16 aprilie 1916) |
18 noiembrie 1897 | 21 aprilie 1899 | PNL |
|
|
Constantin Boerescu (n. 1836 - d. 23 octombrie 1908) |
13 iunie 1899 | 14 februarie 1901 | PC |
|
|
Eugeniu Stătescu (n. 25 decembrie 1836 - d. 30 decembrie 1905) |
24 martie 1901 | 15 noiembrie 1902 | PNL |
|
Petre S. Aurelian (n. 13 decembrie 1833 - d. 24 ianuarie 1909) |
16 noiembrie 1902 | 23 decembrie 1904 | PNL |
|
|
Constantin Boerescu (n. 1836 - d. 23 octombrie 1908) |
25 februarie 1905 | 26 aprilie 1907 | PC |
|
|
Petre S. Aurelian (n. 13 decembrie 1833 - d. 24 ianuarie 1909) |
9 iunie 1907 | 24 ianuarie 1909 | PNL |
|
Constantin Budişteanu (n. 4 noiembrie 1838 - d. 7 noiembrie 1911) |
28 ianuarie 1909 | 10 ianuarie 1911 | PNL |
|
|
Gheorghe Grigore Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832 - d. 23 martie 1913) |
10 martie 1911 | 23 martie 1913 | PC |
|
Theodor Rosetti (n. 5 mai 1837 - d. 17 iulie 1923) |
27 martie 1913 | 3 iulie 1913 | PC |
|
Ion Lahovari (n. 25 ianuarie 1844 - d. 14 iunie 1915) |
3 iulie 1913 | 11 ianuarie 1914 | PC |
|
Basile M. Missir (n. 17 iulie 1843 - d. 21 aprilie 1929) |
21 februarie 1914 | 9 decembrie 1916 | PNL |
|
Emanoil Porumbaru (n. 1845 - d. 11 octombrie 1921) |
9 decembrie 1916 | 25 aprilie 1918 | PNL |
|
Dimitrie I. Dobrescu (n. ianuarie 1852 - d. 13 februarie 1934) |
4 iunie 1918 | 5 noiembrie 1918 | PCP |
|
Paul Bujor (n. 20 iulie 1862 - d. 17 mai 1952) |
28 noiembrie 1918 | 26 martie 1920 | PŢ |
|
Constantin Coandă (n. 4 martie 1857 – d. 30 septembrie 1932) |
22 iunie 1920 | 22 ianuarie 1922 | PP |
|
Mihail Pherekyde (n. 14 noiembrie 1842 - d. 24 ianuarie 1926) |
31 martie 1922 | 24 ianuarie 1926 | PNL |
|
Constantin I. Nicolaescu (n. 3 februarie 1861 - d. 20 mai 1945) |
3 februarie 1926 | 27 martie 1926 | PNL |
|
|
Constantin Coandă (n. 4 martie 1857 – d. 30 septembrie 1932) |
8 iulie 1926 | 5 iunie 1927 | PP |
|
|
Constantin I. Nicolaescu (n. 3 februarie 1861 - d. 20 mai 1945) |
18 iulie 1927 | 10 noiembrie 1928 | PNL |
|
Traian Bratu (n. 25 octombrie 1880 - d. 21 iulie 1940) |
23 decembrie 1928 | 30 aprilie 1931 | PNŢ |
|
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880 - d. 19 octombrie 1961) |
18 iunie 1931 | 10 iunie 1932 | independent [3] |
|
Nicolae Costăchescu (n. 18 februarie 1876 - d .14 iulie 1939) |
4 august 1932 | 18 noiembrie 1933 | PNŢ |
|
Leonte Moldovan (n. 18 februarie 1865 - d. 18 septembrie 1943) |
10 februarie 1934 | 15 noiembrie 1935 | PNL |
|
Constantin Dimitriu-Dovlecel (n. 9 decembrie 1872 - d. 27 octombrie 1945) |
15 noiembrie 1935 | 15 noiembrie 1936 | PNL |
|
Alexandru Lapedatu (n. 14 septembrie 1876 - d. 30 august 1950) |
16 noiembrie 1936 | 20 martie 1937 [4] | PNL |
|
Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871 - d. 27 noiembrie 1940) |
9 iunie 1939 [5] | 13 iunie 1939 [6] | independent |
|
Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871 - d. 6 februarie 1955) |
15 iunie 1939 | 5 septembrie 1940 [7] | FRN (PN din 22 iunie 1940) |
|
Alexandru Bârlădeanu (n. 25 ianuarie 1911 - d. 13 noiembrie 1997) |
18 iunie 1990 | 16 octombrie 1992 | FSN |
|
Oliviu Gherman (n. 26 aprilie 1930) |
22 octombrie 1992 | 22 noiembrie 1996 | FDSN (PDSR din 10 iulie 1993) |
|
Petre Roman (n. 22 iulie 1946) |
27 noiembrie 1996 | 22 decembrie 1999 | PD |
|
Mircea Ionescu-Quintus (n. 18 martie 1917) |
4 februarie 2000 | 30 noiembrie 2000 | PNL |
|
Nicolae Văcăroiu (n. 5 decembrie 1943) |
15 decembrie 2000 | 20 octombrie 2008 [8] | PDSR (PSD din 16 iunie 2001) |
|
ad-int. Ilie Sârbu (n. 26 mai 1950) |
28 octombrie 2008 | 13 decembrie 2008 | PSD |
|
Mircea Geoană (n. 14 iulie 1958) |
19 decembrie 2008 | 23 noiembrie 2011 | PSD |
|
ad-int. Petru Filip (n. 23 ianuarie 1955) |
23 noiembrie 2011 | 28 noiembrie 2011 | PDL |
|
Vasile Blaga (n. 26 iulie 1956) |
28 noiembrie 2011 | prezent | PDL |
Vedeţi şi
Bibliografie
- Stelian Neagoe Oameni politici români, Editura Machiavelli, Bucureşti, 2007, pp.823 - 826 ISBN 973-99321-7-7
- Dan Petre, Preşedinţii Adunării Deputaţilor şi ai Senatului României (1862-2004), Editura Meronia, Bucureşti, 2004
Note
- ↑ În urma adoptării unei constituţii a Principatelor Unite de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 3 iulie 1864, se înfiinţează a doua cameră a Reprezentanţei Naţionale (Parlamentul), care va fi denumită Corpul Ponderator. Odată cu adoptarea Constituţiei din 1 iulie 1866, această cameră este denumită Senatul României
- ↑ Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română, promulgată prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 şi publicată în "Monitorul Oficial" nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constituţia din 1923, repusă parţial în vigoare în septembrie 1944 şi modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogată, Adunarea Deputaţilor stabilind că urmează a fi aleasă, la o dată ce o va hotarî ulterior, o Adunare Constituantă care va hotarî asupra noii Constituţii a Republicii Populare Române. Adunarea Deputaţilor, aleasă pe 19 noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 şi a Legii nr. 560/1946, hotărăşte, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunării Deputaţilor, reglementarea convocării Marii Adunari Naţionale şi trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgată prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 şi publicată în "Monitorul Oficial" nr. 46 din 25 februarie 1948, să se autodizolve pe data publicării legii. Prin acelasi act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Naţională la 28 martie 1948, desfăşurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoacă Marea Adunare Naţională la 6 aprilie 1948 şi se stabileşte că aceasta va elabora Constituţia Republicii Populare Române şi apoi va exercita atribuţiile Adunării Legislative Ordinare. În şedinţa din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Naţională votează Constituţia Republicii Populare Române (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.
- După căderea regimului comunist, puterea legislativă este deţinută de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care din 6 februarie 1948 poartă denumirea de Consiliul Provizoriu al Unităţii Naţionale, datorită transformării FSN în partid politic. CPUN a avut menirea de a organiza primele alegeri libere pe data de 20 mai 1990, care prin decret-lege a stabilit că sistemul parlamentar va redeveni bicameral prin înfiinţarea Camerei Deputaţilor şi Senatului cu membri aleşi prin vot liber şi universal de către cetăţenii cu drept de vot. Parlamentul bicameral a fost introdus în Constituţia din 8 decembrie 1991
- ↑ Pe 8 iunie 1932, Mihail Sadoveanu îl urmează pe Constantin Argetoianu când acesta fondează Uniunea Agrară.
- ↑ Pe 19 noiembrie 1937, Regele României dizvolvă Corpurile legiuitoare pentru declanşarea procedurii de organizare a alegerilor parlamentare. La alegerile din 20 decembrie 1937, nici o formaţiune politică nu a reuşit să întrunească prima majoritară de 40% pentru a putea avea majoritate în forul legislativ. Astfel, s-a constat imposibilitatea formării unei majorităţi în vederea alegerii de preşedinţi pentru cele două Camere ale Reprezentanţei Naţionale. Pe 30 martie 1938 este emis decretul-lege de dizolvare a partidelor politice.
- ↑ Pe 9 mai 1939 este emis decretul-lege asupra reformei electorale, publicat „Monitorul Oficial” nr. 106 bis din 9 mai 1939. În alegerile parlamentare din 1-2 iunie 1939 au candidat doar reprezentanţii F.R.N.
Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Legea electorală din 1939.
- ↑ Pe 13 iunie 1939, Nicoale Iorga îşi prezintă demisia din funcţia de preşedinte al Senatului.
- ↑ Prin Decretul Regal nr. 3052 din 5 septembrie 1940, semnat de Regele Carol al II-lea şi publicat în „Monitorul Oficial” nr. 205 din 5 septembrie 1940, Constituţia din 1938 este suspendată, iar Corpurile legiuitoare sunt dizolvate. Decretul-Regal nr. 2281 din 13 iulie 1946 privind exercitarea puterii legislative, publicat in Monitorul Oficial nr. 161 din 15 iulie 1946, stabileşte organizarea de alegeri numai pentru Adunarea Deputaţilor pe 19 noiembrie 1946.
- ↑ Nicolae Văcăroiu este numit preşedinte al Curţii de Conturi
