Ineu - Lala
de la Enciclopedia României
| | ||
|---|---|---|
| | ||
 Imagine din rezervaţie | ||
| | ||
| Poziţie |  Judeţul Bistriţa-Năsăud
| |
| Oraş apropiat | Sângeorz-Băi | |
| Coordonate | 47° 27‘ 01“ N 24° 48‘ 55” N | |
| Suprafaţă | 2.568 ha | |
| Înfiinţare | 2000 | |
| Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
| Vezi şi | Arii protejate în judeţul Bistriţa-Năsăud | |
Ineu - Lala este o rezervație naturală de tip mixt), situată în judeţul Bistriţa-Năsăud, pe teritoriile administrative ale comunelor Leșu, Rodna și Şanţ.
Localizare
Aria naturală se află în Munții Rodnei, în partea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu judeţul Suceava, ocupând teritoriul sudic al Parcului Național Rodna), în apropierea drumului național DN17D, care leagă orașul Beclean de satul Cârlibaba
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[1] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 2.568 de hectare[2].
Aria naturală înclusă în Parcul Naţional Munţii Rodnei reprezintă o zonă montană cu o mare varietate reliefală (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cu elemente diverse ale rețelei hidrografice (cascade, văii, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri (Inău şi Inăuţ), abrupturi calcaroase, pajiști alpine, păşuni, păduri și poiene.
Biodiversitate
Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, păduri aluviale, [turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufișuri, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaţilor Orientali[3].
Flora este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, având în componență păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi (de luncă, de pajiște sau de stâncărie).
Vegetația forestieră este constituită din arbori și arbusti cu specii de brad (Abies alba), molid (Picea abies) zadă (Larix), pin de pădure (Pinus sylvestris), tisă (Taxus bacata), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus), tei (Tilia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), plop tremurător (Populus tremula), salcie albă (Salix ), arin (Alnus glutinosa), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), mur (Rubus fruticosus L.), zmeur (Robus idaeus) sau afin (Vaccinum myrtillus L.).
La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice, printre care: clopoțel de munte (Campanula carpatica), darie (Pedicularis comosa), albăstriță (Centaurea kotschyana), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), poroinic (Orchis militaris), angelică (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), gălbinele (Lysimachia punctata), mlăștiniță (Epipactis palustris), năpraznică (Geranium robertianum), rușuliță (Hieradum aurantiacum), fierea pământului (Marchantia polymorpha), colțișor (Dentaria bulbifera), talpa ursului (Heracleum palmatum), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), măzăriche (Anthyllis montana)[4], păștiță (Anemone nemorosa), oiță (Anemone narcissiflora), săbiuță (Gladiolus imbricatus), margaretă (Leucanthemum vulgare) sau brândușă de toamnă (Colchicum autumnale)[5].
Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni[6] (unele foarte rare sau protejate prin lege) cu specii de: cerb (Cervus elaphus L.), căprior (Capreolus capreolus), lup cenuşiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe roşcată (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder (Martes martes), cocoș de mesteacăn (Lyrurus tetrix), găinuţă de alun (Tetrastes bonasia), corb (Corvus corax), pițigoi moțat (Parus cristatus), aușel (Regulus regulus), mierlă de apă (Cinclus cinclus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martinus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), pițigoi de brădet (Parus atus), codobatură (Motacilla alba), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) sau sturz de vâsc (Turdus viscivorus)[7].
Atracții turistice
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
- Ansamblul bisericii „Sf.Mare Mucenic Gheorghe” din satul Rodna, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
- Biserica romano-catolică din secolul al XVIII-lea, satul Rodna
- Biserica ortodoxă din satul Rodna
- Muzeul Etnografic și al Mineritului din satul Rodna
- Casă țărănească de lemn din satul Leșu, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Rezervația naturală Poiana cu narcise de pe Masivul Saca (5 ha)
- Peştera din Valea Cobăşelului
- Aria protejată Izvoarele Mihăiesei (50 ha)
- Vârful Ineu
- Valea Lala
Vezi şi
Note
- ↑ Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000, accesat la 16 august 2013
- ↑ Apmbn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud - Arii protejate de interes național; accesat la 16 august 2013
- ↑ Natura2000.ro - Biodiversitatea în România - Natura2000 - Munții Rodnei; accesat la 16 august 2012
- ↑ Măzărichea este cunoscută și sub denumirea populară de rinichi de munte
- ↑ Ariile protejate din județul Bistrița-Năsăud - Ineu - Lala; accesat la 16 august 2013
- ↑ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României; accesat la 16 august 2013
- ↑ Sribd.com - Lista păsărilor din România; accesat la 16 august 2013
| Rezervaţii naturale în judeţul Bistriţa-Năsăud | |
|---|---|
|
|
| 1 Rezervaţie naturală declarată monument al naturii | |