Ioan Popa

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Ioan Popa
Ioan Popa.jpg
Născut 12 noiembrie 1926, Orăştie
Decedat 19 februarie 2008
Ocupaţie dirijor, compozitor

Ioan Popa (n. 12 noiembrie 1926, Orăştie - d. 19 februarie 2008) profesor, dirijor şi compozitor.

Biografie

Ioan Popa s-a născut în Orăştie, judeţul Hunedoara, în data de 12 noiembrie 1926. Provine dintr-o familie cu tradiţie muzicală. A fost ucenicul profesorului de muzică Nicolae Praţia, care i-a îndrumat cariera muzicală, insuflându-i tactul pedagogic, spiritul de corectitudine şi exigenţă.

Şcoala primară, ciclul gimnazial şi liceul le absolvă la Orăştie, iar între 1946-1950 urmează cursurile Conservatorului ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Activitate profesională şi pedagogică

Profesor la Conservatorul din Cluj-Napoca între anii 1950-1951; între anul 1951-1955 profesor la Şcoala Medie Agricolă din Orăştie şi dirijor al corului şi al orchestrei simfonice al Casei de Cultură.

În 1955 este transferat ca profesor de muzică la Şcoala Medie Mixtă ,,Aurel Vlaicu”. Aici organizează cabinetul de muzică, şi formează între anii 1955-1961 trei coruri pentru fiecare ciclu şcolar, un cor mixt pe patru voci pentru liceu, un cor pe trei voci egale pentru gimnaziu şi un cor pe două voci egale pentru clasele primare.

De asemenea, Ioan Popa a iniţiat un cerc muzical instrumental prin care va pune bazele unei orchestre şcolare, cu care va debuta în data de 1 decembrie 1958. În anul 1956 este delegat la Bucureşti în calitate de lector la cursul de muzică pentru învăţătorii care predau muzică claselor V-VIII. În acelaşi an a ţinut respectivul curs învăţătorilor din judeţ care predau la clasele V-VIII la Deva. Ca activitate extraşcolară a fost delegat şi a organizat cursurile de dirijat coral, ţinute în cadrul secţiei externe a Şcolii Populare de Artă din Petroşani între anii 1959-1961.

La 1 octombrie 1962 este numit în postul de lector şi şef de catedră la Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj-Napoca, Facultatea de Muzică, unde funcţionează până la 1 decembrie 1963.

Din 1963 și până în 1965, profesor de muzică la Liceului Teoretic din Cugir. Între 1965-1967 este numit secretar al Comitetul raional pentru cultură şi artă din Orăştie; între 1967-1978 profesor de muzică la liceul ,,Aurel Vlaicu” din Orăştie.

În 1979, , este transferat ca profesor de muzică la Şcoala Generală nr.1 (actual ,,Dr. Aurel Vlad”) unde funcţionează până la pensionarea sa în 1987.

La o perioadă scurtă după numirea sa ca profesor la Şcoala Medie Agricolă, pentru a-şi completa catedra, profesorul Ioan Popa a preluat orele de sport. Va ajunge în Divizia A, cu echipa de volei a şcolii. În luna iunie a anului 1955, ziaristul Tudor Vornicu i-a luat un interviu tânărului Ioan Popa, în ,,Sportul popular”, anul XI, nr. 2639 din 22 iunie 1955.

Activitate muzicală

În anul 1953 şi 1954 organizează şi conduce partea muzicală a operetelor ,,La Şezătoare” de Tiberiu Brediceanu şi ,,Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susţine prima dată în Orăştie iar apoi judeţele învecinate. În anul 1957 pregăteşte din nou opereta ,,Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta opereta ,,Ana Lugojana” de Filaret Barbu, acordându-i-se premiul II la nivel naţional premiul I nefiind acordat.

În perioada 1951-1961 a condus Corul şi orchestra Casei de cultură din Orăştie, 1963-1965 Corul Sindicatelor din Cugir, 1965-1987 Corul Casei de Cultură din Orăştie. În 1976-1977 va dirija corul Căminului Cultural din Romos. În anii 1988-1989 va forma un cor al Uzinei Mecanice Orăştie. În paralel cu aceste coruri va conduce coruri şi orchestre şcolare la toate instituţiile de învăţământ la care a predat.

Din 1987 până în 1998 preia corul ,,Armonia” al parohiei ortodoxe Orăştie II, pe care îl va conduce cu multă măiestrie. Va organiza multe concerte cu corul ,,Armonia”, inclusiv un concert internaţional la Orăştie în 1991.

Dintre toate corurile pe care le-a condus, Corul Casei de Cultură va fi formaţia muzicală cu care va obţine cele mai înalte distincţii şi premii. În anul 1990 va iniţia la Orăştie Festivalul interjudeţean de muzică sacră „Cu noi este Dumnezeu”, primul festival de acest gen după 1989.

Distincţii şi recunoaştere profesională

I se vor acorda patru Medalii prin decret de stat 1952, 1954, 1962, 1964; Distincţia ,,Meritul Sportiv” în 1955, titlul de ,,Profesor fruntaş” în 1959 şi ordinul ,,Meritul Cultural” clasa a IV-a în 6 iunie 1968.

Primeşte în anul 1999 titlul de ,,Cetăţean de onoare” al municipiului Orăştie, iar în 2004 ,,Carta de recunoştinţă” din partea Primăriei, a Consiliului Local, al Protopopiatului Orăştie şi al parohiei Ortodoxe Orăstie II, pentru toate activităţile depuse în slujba Orăştiei şi pentru iniţierea Festivalului Cu noi este Dumnezeu.

În anul 2005 este distins cu medalia ,,Pro Orăştie”.

A colaborat cu prestigioşi muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc.

Creaţia muzicală

Aproximativ 35 de compoziţii, pentru cor, dintre care:

  1. Imnul Municipiului Orăştie (versuri: Valeriu Bora)
  2. Cântec lui Aurel Vlaicu (versuri: Valeriu bora)
  3. Şcolarii (versuri: Valeriu Bora)
  4. Noi, Corul de la Orăştie (versuri: Valeriu Bora)
  5. Visarea noastră (versuri: Banu Rădulescu)
  6. Burebista (versuri: Ioan Popa Stănileşti)
  7. Decebal (versuri: Ioan Popa Stănileşti)
  8. Hora Daciei ( versuri: Ioan Apostol)
  9. O, mamă (versuri: Mihai Eminescu)
  10. Plai de legendă (versuri: Valeria Ivaşcu)
  11. Cântec de dragoste (versuri: Victor Iacob)
  12. Triptic Pascal
  13. Hristos a înviat
  14. Tatăl nostru
  15. Ectenie întreită etc.

Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conţine patru piese corale):

  1. Ia mai zi măi din vioară
  2. Mândruliţă, mândra mea
  3. Trageţi hora măi flăcăi!
  4. Bădiţă cu casa-n colţ
  5. Romana de pe Mureş
  6. Măi bădiţă de la miei (Sibiu)
  7. Trandafir crenguţă verde (Balşa)
  8. Frunză verde de mohor (Geoagiu)
  9. Colea-n vale-n poieniţă (Romos)
  10. Nu ştiu bade

Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăştie”, „Pe din jos de Orăştie”, „Căciula” etc.

Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuţă Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la ceruri”, „Nădejdea mea”, „Troparul Bobotezei”, „Troparul Crucii”, diferite ectenii şi răspunsuri la slujba Cununiei şi a Înmormântării. A armonizat o colecţie de peste 60 de colinde şi cântece de stea.

Bibliografie

  • Dârţu Constantin Toni, Personalităţi Române şi faptele lor (1950-2000), Dicţionar întocmit cu sprijinul acordat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – Iaşi, Ediţie selectivă, 2001, p. 188, ISBN 973-9333-53-2.
  • Iliescu Ion, Corul de la Orăştie, Comitetul de cultură şi artă al judeţului Hunedoara, 1968, p. 140-157.
  • Orăştie, Enciclopedie, colectiv de autori, Editura Corvin, Deva, 2001, p. 227, ISBN 973-8192-29-3.
  • Popa Ioan Marius, Bucuria cântului, Editura Emma, Orăştie 2010, p. I-X, ISBN 978-973-1866-46-8.