Ion Rusu Abrudeanu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Ion Rusu Abrudeanu
Replace this image male.png
Născut 2/24 decembrie 1870, Abrud-sat, judeţul Alba
Decedat 31 august 1934, Bucureşti
Ocupaţie publicist, om politic
Partide PNL

Ion Rusu Abrudeanu (n. 2/24 decembrie 1870, Abrud-sat, judeţul Alba - d. 31 august 1934, Bucureşti) a fost publicist, om politic, deputat şi senator.

Biografie

A urmat cursurile şcolii primare în localitatea natală, apoi a urmat cursurile secundare la Brad, Sibiu şi Braşov. A luat bacalaureatul în anul 1888.

A început activitatea publicistică în anii 1890-1891. A refuzat să se înroleze în armata austro-ungară şi s-a refugiat în România. A colaborat la mai multe publicaţii, printre care "Timpul", "Conservatorul", "Adevărul" şi "Dimineaţa". Între 1900-1914 şi-a condus propria revistă, "România ilustrată", în paralel cu colaborarea la alte gazete.

Înainte de anul 1916 a militat pentru intrarea României în Primul Război Mondial alături de Antanta. Pentru aceasta a fost declarat "persona non-grata" de către mareşalul german Mackensen după semnarea Păcii de la Buftea în anul 1918. După încheierea Primului Război Mondial a intrat în politică, devenind membru al Partidului Naţional Liberal. A fost ales deputat în anul 1920, iar între 1931-1932 a fost senator de Alba.

A publicat mai multe volume:

  • "Habsburgii, ungurii şi românii" (1915)
  • "Pacostea rusească" (1920)
  • "Românii şi războiul mondial" (1921)
  • "Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit" (1928)
  • "Miron Cristea" (1929)
  • "Păcatele Ardealului faţă de sufletul vechiului regat" (1930)
  • "Aurul românesc, istoria lui din vechime până azi" (1933)
  • "Tragedia aurului" (1934)

A murit la Bucureşti, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.

Bibliografie

  • Rusu Abrudeanu, Ion - Moţii, calvarului unui popor eroic, dar nedreptăţit, ediţia a II-a, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2009