Medgidia

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Medgidia

Judeţul Constanţa (CT)

Stema-municipiului-Medgidia.png
Localităţi componente
Remus Opreanu, Valea Dacilor
Atestare 1840
Suprafaţă 11.2 km²
Populaţie 44034 locuitori (2010)
Densitate 3931.61 loc./km²
Altitudine medie 75 metri n. m.
Primar Marian Iordache (PNL)
Pagină web Site oficial al primăriei municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Medgidia este un municipiu din judeţul Constanţa, situat în Podişul Carasu, pe canalul Dunăre-Marea Neagră, la 41 km vest nord-vest de Constanţa.

Istoric

Localitatea a luat naştere în 1840, prin colonizarea tătarilor aduşi din Crimeea de sultanul Abdul Medjid de la care derivă şi numele aşezării. Tătarii s-au stabilit pe vatra unei localităţi atestată documentar la începutul secolului al XIX-lea.

Medgidia a fost declarată oraş la 17 februarie 1968 şi municipiu la 24 noiembrie 1994.

Obiective turistice

  • Geamia (1859-1865)
  • Biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1872)

Stema municipiului

Stema-municipiului-Medgidia.png

Stema oficială a municipiului Medgidia a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 358/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un pod şi 3 valuri de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un leu încoronat, de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un ciorchine de strugure de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o sabie de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Podul reprezintă podul rutier peste Canalul Dunăre-Marea Neagră. Valurile simbolizează Canalul Dunăre-Marea Neagră. Ciorchinele de strugure reprezintă culturile de viţă-de-vie din zonă. Sabia în formă de pumnal de tip Akinakes, care datează din sec. V î.Hr., a fost descoperită în anul 1955 în cariera de ciment de la Medgidia. Leul reprezintă omagiul adus luptei comune a românilor, turcilor şi tătarilor pentru România Mare în timpul Primului Război Mondial. Coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

Bibliografie

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Note