Memorialul Renaşterii

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Memorialul renaşterii – Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989

Memorialul Renaşterii (nume complet Memorialul renaşterii – Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989) este un monument din Bucureşti, situat în Piaţa Revoluţiei, sectorul 1. Lucrarea a fost realizată de către sculptorul Alexandru Ghilduş pentru cinstirea memoriei victimelor Revoluţiei din 1989. Monumentul cu o înălţime de 25 de metri este format din mai multe elemente (Piaţa reculegerii, Zidul Amintirii, Piramida Izbânzii, Calea Biruinţei) şi a costat 50 de miliarde de lei. [1]

În timp, monumentul a născut mai multe polemici în presă şi în societatea civilă, pe seama aspectului şi amplasării construcţiei.. În mass-media au circulat mai multe porecle sub care este cunoscut monumentul, precum: „Ţeapa” din Piaţa Revoluţiei, Cartoful pe Băţ[2] Au existat şi contestări în ceea ce priveşte originalitatea şi estetica monumentului, deoarece Piramida Izbânzii este în totalitate asemănătoare cu o sculptură din Brazilia, trofeul „Brutarului anului”, oferită de o revistă din aceeaşi ţară.[3]

Istoric

În 2004, ultimul an al mandatului ministrului Răzvan Theodorescu, aflat la cârma Ministerului Culturii, a fost organizat un concurs pentru ridicarea unui monument prin care să fie cinstită memoria eroilor revoluţiei anti-comuniste din 1989. La concurs au fost prezentate 15 proiecte, care au fost analizate de un juriu format din plasticienii Ion Marchiş şi Bogdan Bârleanu, Ovidiu Popescu (reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari), arhitectul Gheorghe Bălăşoiu şi Ştefan Damian (reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor).

În data de 16 martie 2004, juriul a decis că proiectul sculptorului Alexandru Ghilduş este câştigător. În 2 august 2004, contractul de 56 de miliarde lei a fost încheiat, iar în 15 decembrie 2004, preşedintele Ion Iliescu şi Traian Băsescu au pus piatra de temelie a monumentului.

Monumentul a fost inaugurat la 1 august 2005.

Descrierea memorialului

Memorialul Renaşterii este amplasat între Palatul Senatului (fostul sediu al Comitetului Central) şi Palatul Regal (astăzi Muzeul de Artă al României). Are o înălţime de 25 de metri și este format din mai multe piese. Numele acestora au fost alese astfel încât să sublinieze importanţa revoluţiei din 1989 în istoria României.

  • Piaţa Reculegerii este o piaţă în miniatură, situată în centrul memorialului, în mijlocul ei se află Piramida Izbânzii. „Piaţa” prezintă un zid, pe care sunt scrise în piatră numele revoluţionarilor care şi-au pierdut viaţa în timpul evenimentelor din 1989 şi reprezintă spaţiul de pietate al întregului ansamblu.[4]
  • Zidul Amintirii este locul în care sunt amintite numele celor 1058 de victime ale revoluţiei, inscripţionate pe plăci din alamă. Sub placa de alamă, pe care sunt scrise numele victimelor, stă scris: Eroi martiri ai revoluţiei din 1989.
  • Piramida Izbânzii este elementul principal al ansamblului şi se află în centrul „Pieţei Reculegerii”. Obeliscul prezintă la bază un grup statuar, care semnifică dorinţa de libertate a oamenilor, iar în partea superioară o coroană, care simbolizează jertfa celor căzuţi în timpul evenimentelor, dar şi amintirea acestora, amintire care trebuie să rămână vie în conştiinţa românilor.
  • Prin Calea Biruinţei artistul a imaginat drumului pe care îl are de parcurs România către democraţie, drum început de cei care au înfăptuit revoluţia în 1989. Aleea este pavată cu buşteni de stejari.

Legături externe

Note

  1. Gândul accesat în 1 februarie 2006
  2. 1Gândul accesat în 3 iulie 2009
  3. Gândul accesat în 3 iulie 2009
  4. http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Monumentul%20discordiei%20nationale%20de%20JMC.htm