Nicula
de la Enciclopedia României
Satul Nicula |
|
Amplasarea localităţii în judeţul Cluj | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1326 |
Populaţie | 618 locuitori |
Index sate în judeţul Cluj |
---|
Index sate în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Satul Nicula este o localitate ce aparţine de comuna Fizeşu Gherlii, judeţul Cluj, în partea de nord-est a teritoriului administrativ al comunei şi a judeţului Cluj. Este aşezat într-o vale strâmtă înconjurată de dealuri din toate părţile. Se află la o distanţă de 3 km de municipiul Gherla, la 17,6 km de municipiul Dej şi la 52 de km de municipiul Cluj-Napoca. Accesul dinspre Cluj-Napoca se poate face pe drumul european E 576 până la Gherla, apoi pe drumul judetean 109 D, iar prin sat până la Mănăstire, pe drumul comunal DC 15 modernizat conform Hotărârii de Guvern Nr. 64911995.
Numele de Nicula - cum spune tradiţia - s-ar trage de la un pustnic pe care îl chema Nicolae sau de la Sfântul Nicolae, care patrona biserica. Jozsef Kadar a arătat în Monografia fostului comitat Solnoc-Dăbâca, a cărui denumire a fost modificată mai târziu în judeţul Someş, diferite denumiri pe care le-a avut satul de-a lungul timpului, astfel: în anul 1326, se numea Mykolatelukefeu; în anul 1525, Mykola; în anul 1635, Nicola; în anul 1830, Mykola.
Relieful este specific unei zone deluroase. Dealurile care înconjoară satul nu depăşesc 300 m altitudine şi erau în trecut acoperite cu vii şi livezi de pomi fructiferi. Acestea sunt pe alocuri împădurite, iar cele dinspre est sunt erodate din cauza apelor ce provin de la ploile care cad, mai ales primăvara şi toamna. Câmpiile lipsesc, dar sunt suplinite de câteva lunci mai joase care sunt folosite ca fâneţe naturale.
Economia satului este preponderent agricolă, însă turismul ecumenic reprezintă o ramură importantă, aducând într-o singură zi, de ziua Sfintei Marii (15 august) circa 150000 de vizitatori din toată ţara. La Mănăstirea de la Nicula pelerinii vin pentru a participa la slujba hramului mănăstirii. Biserica din lemn care se află în cadrul complexului monahal a fost construită în jurul anilor 1700, iar altarul sculptat este o creaţie unică.
Biserica din zid a fost construită în perioada 1875-1879 şi păstrează picturi murale originale, de factură bizantină, executate în tempera. Aici se află icoana vestită a Maicii Domnului, făcătoare de minuni care în anul 1694 (după alţii în 1699) a lăcrimat fără întreruperi timp de 26 zile.
Mănăstirea Nicula este un renumit centru de realizare a icoanelor pe sticlă, înfiinţat în secolul al XVIII-lea, aici existând şi un mic muzeu religios cu icoane pe sticlă şi cărţi vechi de cult.
Bibliografie
- Podea, Ioan, Nicula străveche vatră de cultură, artă şi civilizaţie românească 1326-2006, Edutura GEDO, 2005, ISBN 973-99085-2-7
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităţilor judeţului Cluj, Cluj-Napoca, 2003, Editura Suncart, ISBN 973-864300-7
Bibliografie suplimentară
- Suciu, Coriolan, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967-1968