Pâncota
de la Enciclopedia României
Oraşul Pâncota Judeţul Arad (AR) |
|
Localităţi componente |
---|
Măderat |
Amplasarea localităţii în judeţul Arad | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1202-1203 |
Populaţie | 7.624 locuitori (2010) |
Altitudine medie | 110 metri n. m. |
Primar | Iosif Retter (PDL) |
Index oraşe în judeţul Arad |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Pâncota este un oraş din judeţul Arad, situat în Câmpia Aradului, la poalele de nord ale Dealurilor Cigherului, pe canalul Matca, la 38 km nord-est de municipiul Arad.
Istorie
La limita de nord-est a aşezării, în incinta cetăţii, azi în ruină, a funcţionat o mănăstire benedictină atestată documentar pentru prima oară în anul 1177.
Fortificaţia a fost considerată cetate regală în anul 1317. Între anii 1352-1373 a fost stăpânită de baronul napolitan Pietro de Bellante. După anul 1387 a fost în stăpânirea familiei nobiliare Losonci.
În secolul XVIII se profilează ca târg important pentru ţăranii din câmpie şi meşterii de la munte şi ca centru viticol. Pâncota a devenit oraş în anul 1968.
Obiective turistice
- Ruinele unei cetăţi construită în secolul al XIV-lea, distrusă în 1565 în urma unui incendiu
- Hanul de poştă din secolul al XVIII-lea
- Castelul „Dietrich-Schulkovski” (1840), în stil baroc
Stema oraşului
Stema oficială a oraşului Pâncota a fost adoptata de Guvern prin Hotărârea nr. 128/2012. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roşu, se află o cetate, de argint, zidită negru, crenelată, cu două turnuri dreptunghiulare laterale, având două ferestre. În bolta porţii deschise s-a plasat o cruce de aur care asupreşte o semilună, de argint. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un pal, de argint, încărcat cu un caduceu, negru, flancat dreapta-stânga de câte un butuc de viţă-de-vie cu frunze şi struguri, încolăcit pe un arac, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate
Poarta de cetate simbolizează cetatea Pâncotei, construită în secolul al XIV-lea. Crucea şi semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor, care au avut loc în zonă, în secolul al XVI-lea. Caduceul semnifică activitatea comercială desfăşurată în oraş. Viţa-de-vie reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
Bibliografie
- Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
Legături externe
Note