Pârneaura

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Pârneaura

Comuna Socol
Judeţul Caraş-Severin (CS)

Stema judetului Caras-Severin.png
Colaj Parneaura.jpg
Atestare 1829
Populaţie 77 locuitori
Cod poştal 327368

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Pârneaura este un sat în judeţul Caraş-Severin, comuna Socol. Are o populaţie de 77 locuitori (2002).

Localizare

Localitate de frontieră, se situează în extremitatea sud-vestică a judeţului Caraş-Severin, la graniţa cu Serbia, pe malul stâng al Nerei. Este traversată de drumul judeţean DJ571C Oraviţa - Socol.

Istorie

Cătun care ţine de la Zlatiţa, Pârneaura are o istorie strâns legată de mănăstirea Zlatiţa, aflată pe teritoriul ei. Această mănăstire are o vechime foarte mare, existând păreri că ar data din secolul XV, dar cu siguranţă exista în Evul Mediu timpuriu, pentru că există şi documente care atestă acest lucru. Într-unul din aceste documente, episcopul de Cenad dă ordin călugărilor de la mănăstirea din „Pârneavori” să îndeplinească serviciul de cantori. Aşadar numele apare menţionat foarte timpuriu, dar nu se poate spune că exista şi o aşezare laică faţă de cea mănăstirească.

Pârneaura de azi s-a înfiripat în jurul anului 1829 şi s-a consolidat odată cu stabilirea aici a mai multor familii de români originare din Bogodinţ, în anul 1857. Administrativ a aparţinut de Zlatiţa şi abia pe la 1910 devine localitate distinctă. În perioada interbelică a fost din nou asimilată Zlatiţei. După 1956 este sat de sine stătător.

Populaţie

La recensământul din 2002, localitatea Pârneaura avea 77 locuitori, dintre care 63 români şi 14 sârbi. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1910 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=200 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1910,171 1956,164 1966,122 1977,119 1992,85 2002,77 </lines>

Bibliografie

  • Moisi, Alexandru, Monografia comunei Coronini şi ţinutul Clisura Judeţul Caraş, de la anul 1784 – 1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]