Paul de Alep

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Paul de Alep
Replace this image male.png
Naţionalitate arab
Născut 1627
Decedat 1667
Ocupaţie călător

Paul de Alep (n. 1627 - d. 1667?) a fost un arab creştin din Siria, arhidiacon din Antiohia, care l-a însoţit pe patriarhul Macarie în călătoriile sale prin ţările române şi Rusia, despre care a scris o carte în limba arabă cu date istorice foarte preţioase referitoare la ţările române şi la poporul român. Cartea a fost tradusă în limba română de Emilia Cioran şi a apărut prima dată la Bucureşti în 1900.

Descrierea ţărilor române

În prima călătorie întreprinsă alături de Macarie, care a durat 6 ani, a traversat Dobrogea, Moldova şi Kievul, pentru a ajunge la Moscova, iar la întoarcere a trecut şi prin Ţara Românească. Paul de Alep a însemnat tot ce i s-a părut important de reţinut. A descris localităţi, oraşe, palate domneşti şi mai ales biserici şi mănăstiri. Notează unele detalii sugestive care vor ajuta mai târziu la reconstituirea acestor monumente. Pe lângă acestea povesteşte legende şi mituri, spre exemplu legenda ridicării mănăstirii Argeş.

Arhidiaconul arab descrie numeroase aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Descrie aspectul exterior şi interior al caselor ţărăneşti, clădite din bârne şi scânduri şi cu acoperişuri înalte. Culege informaţii despre datini şi obiceiuri de la nuntă, înmormântare sau de sărbători şi este fascinat de obiceiurile românilor de Crăciun. El furnizează astfel detalii preţioase pentru cunoaşterea etnografiei şi folclorului românesc din secolul XVII.

Deosebit de interesante sunt relatările cu privire la economia ţărilor române. Despre grâul moldovenesc notează, în stilul oriental plin de imaginaţie, că este caracterizat printr-un fir lung ce întrece înălţimea omului. Este impresionat de bogăţia de fructe din livezile domnului şi notează modul de păstrare al legumelor la mănăstirile de călugări. Este uimit de mulţimea de animale domestice crescute pe moşiile lui Preda Brâncoveanu. Dă amănunte unice despre pescuitul sturionilor la gurile Dunării, despre tehnicile de extragere a cuprului din minele de la Baia de Aramă sau a sării din ocnele româneşti. În concluzie deplânge irosirea bogăţiilor de năvălirile tătarilor care pustiau aşezările şi luau mii de robi.

În descrierea ţărilor române, Paul de Alep relatează şi numeroase fapte politice, judecate prin prisma călătorului oriental. Unele sunt reproduceri fidele de oameni şi fapte, altele sunt interpretări proprii care uneori sunt eronate. Cu toate acestea, a lăsat descrieri vii şi colorate a multor domni şi dregători de seamă din acea perioadă.

Bibliografie

  • ***Partea II, Paul de Alep în Călători străini despre Ţările Române vol.6, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1976