Pavel Vasici-Ungureanu

Pavel Vasici-Ungureanu
Pavel Vasici-Ungureanu
Naţionalitate		român
Născut		18 aprilie 1806, Timişoara
Decedat		3 iulie 1881, Timişoara
Ocupaţie		medic
Membru titular al Academiei Române
Ales		2 iulie 1879

Pavel Vasici-Ungureanu (n. 18 aprilie 1806, Timişoara - m. 3 iulie 1881, Timişoara), medic, scriitor, membru titular al Academiei Române. Este creditat ca întemeietorul primei reviste de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala”, apărută la Timişoara. Autor al unor manuale de igienă şi dietetică.

Biografie

Era fiul lui Vasile Ungureanu. Pentru a fi primit la gimnaziu, trebuia - potrivit regulilor pe care trebuiau să le îndeplinească creştinii ortodocşi - să poarte un nume derivat din numele tatălui. Din acest motiv a fost înregistrat cu numele de Vasici.

Studiile gimnaziale le-a efectuat în Timişoara, după care a mers la liceu la Szeged şi Oradea. A urmat apoi Facultatea de Medicină a Universităţii din Budapesta (1826 - 1832) şi a devenit doctor cu teza „Pesta orientală”. A fost şi unul dintre primii medici români din Banat. Încă din perioada studiilor superioare, a publicat, la 1830, prima sa carte intitulată „Antropologhia”, în care explică geneza omului prin prisma teoriei lui Darwin. Doi ani mai târziu a publicat a doua sa carte, „Dietetica”, axată pe practica medicală.

După terminarea studiilor a început cariera medicală la Timişoara. După un an şi jumătate petrecut în capitala Banatului, a obţinut un post de doctor la Orşova. Aici a stat puţin timp, apoi s-a mutat la Braşov pentru un post de medic şef la Timişul de Sus, la graniţa dintre Transilvania şi Ţara Românească. În oraşul de sub Tâmpa a intrat în contact cu elita ardeleană, mai ales cu George Bariţiu şi Timotei Cipariu. Sub influenţa acestora, a abordat domeniul literaturii.

S-a implicat în activităţi de popularizare a medicinei şi a publicat numeroase articole în revistele româneşti ale vremii (Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Transilvania, Telegraful Român, Gazeta de Transilvania, etc.). A scris manuale de igienă şi dietetică dedicate şcolilor româneşti din Imperiul Habsburgic.

O contribuţie importantă pe care a adus-o medicinei româneşti, a fost traducerea lucrării lui Cristoph W. Hufeland Macrobiotica sau măestria de a lungi viaţa, apărută la Braşov, în 2 volume. Însă Vasici-Ungureanu nu s-a limitat la activitatea de traducător, completând textul cu propriile observaţii de medic. El adaugă date şi statistici despre longevitatea românilor bănăţeni şi le corelează cu noxele întâlnite de aceştia în profesiile de tăbăcar, zidar, tipograf. Tot în această lucrare el combate şarlatanismul medical şi exagerările hidroterapiei, aşa cum era ea practicată la acea vreme şi face propagandă pentru vaccinarea antivariolică.

Pavel Vasici Ungureanu a activat şi ca pedagog: a fost mai întâi referent şcolar, apoi consilier al şcolilor ortodoxe române din Transilvania.

În 1843 a devenit membru al Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi iar în 1847 membru al Societăţii literare din Bucureşti. Cea mai importantă recunoaştere a meritelor sale a venit în 1871, când a fost ales membru corespondent al Academiei Române. La 2 iulie 1879 a fost făcut membru titular.

Din 1869 Pavel Vasici-Ungureanu a revenit în oraşul natal, la Timişoara. Aici a înfiinţat revista de medicină Higiena şi şcoala,pe care a publicat-o iniţial la Timişoara (1876-1877), apoi la Gherla (1878-1880). În această publicaţie, el aborda problemele de educaţie, creşterea prestigiului învăţătorilor, popularizarea noilor descoperiri din lumea ştiinţei.

S-a stins din viaţă la 3 iulie 1881, la Timişoara.

Lucrări

• Antropologia sau scurtă cunoştinţă despre om şi însuşirile sale, Buda (1830)
• Dietetica sau învăţătura de a păstra întreaga sănătate, Buda (1831)
• Pesta orientală, Buda 1832
• Catehismul sănătăţii, Timişoara (1870)
• Catehismul antropologic, Timişoara (1870)

Bibliografie

• Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982
• Mărghitan, Liviu, Pavel Vasici Ungureanu (1806-1881) în Viaţa academică din Banat (1866 - 2006), Editura Orizonturi Universitare, Timişoara 2006 pp. 405-406