Porţ
de la Enciclopedia României
| Satul Porţ |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1477 |
| Populaţie | 315 locuitori |
|
Index sate în judeţul Sălaj |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Porţ este un sat din judeţul Sălaj, situat la extremitatea vestică a acestuia, la limită cu judeţul Bihor. Aparţine administrativ de comuna Marca.
Demografie
Conform recensământului din anul 2002, avea 315 locuitori, 160 de sex masculin şi 155 de sex feminin.
Istoric
Prima atestare documentară a satului este din anul 1477 când apare amintit sub numele de Porczallya, Olah Porczallya. Alte atestări documentare provin din anii 1547 Porc, 1553 Porczallÿa, 1649 Portsallya, 1835 Portz, 1850 Porczu, 1854 Porcz, Porţ, 1930 Porţ, 1960 Porţ.
Denumirea actuală provine de la vechiul Olah Porcelany, si de aici, Porţ, nu de la poartă. În dealul Porţului, pe care se sprijină Marca a funcționat un sit de apărare în pinten barat (vezi I. Glodariu, inst. Istorie Cluj) ce apăra accesul către valea Barcăului și de aici mai departe.
Urmele de locuire pe teritoriul localităţii sunt mult mai vechi decât atestările documentare ale satului. Astfel, cele mai vechi urme de locuire umană de pe raza localităţii provin din epoca neolitică. Aici a existat o comunitate neolitică datată din anii 4.800-4.500 î. Hr., care era specializată în confecţionarea dălţilor din piatră. S-au descoperit în această localitate neolitică peste 1200 de dălţi de piatră, număr care depăşea cu mult necesităţile comunităţii locale.
Situl arheologic de la Porţ este singurul de acest gen din România în care s-au descoperit atât morminte de înhumaţie, cât şi de incineraţie.
Localnicii din Porţ cunoşteau sursele de bitum din zonă şi foloseau acest bitum la decorarea vaselor. De asemenea, bitumul de aici era "exportat" la la distanţă, ajungând până în Câmpia Tisei.
Tot de pe raza satului Porţ provine o descoperire unică în România în felul ei. Este vorba de o construcţie care avea o planimetrie circulară, realizată în secolele al VIII-lea - al IX-lea d. Hr., având un diametru de 12 metri, ceea ce însemna mult pentru acea epocă. Descoperirea a fost făcută în punctul Corău-Baraj din satul Porţ.
Bibliografie
- Coriolan Suciu, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania , vol. 2, 1967-1968
- Chendre-Roman, Gheorghe – Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj, Editura Silvana, Editura Caiete Silvane, 2006, ISBN (10) 973-7817-41-9; ISBN (13) 978-973-7817-41-9