Pordeanu
de la Enciclopedia României
| Satul Pordeanu |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1247 |
| Populaţie | 76 locuitori |
| Cod poştal | 307037 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Pordeanu (în limba maghiară Porgány) este un sat în judeţul Timiş, comuna Beba Veche. Are 62 locuitori (2011), majoritatea maghiari.
Localizare
Se situează în extremitatea de vest a ţării, la 28 km vest de oraşul Sânnicolau Mare şi 92 km nord-vest de municipiul Timişoara, la mai puţin de 200 de metri de graniţa dintre România şi Serbia. La Pordeanu se ajunge pe drumul care face legătura între Sânnicolau Mare şi Beba Veche (cel mai vestic punct din România), iar din Cherestur se continuă la dreapta pe un drum comunal modernizat, în lungime de 2 km. Relativ izolat, satul se învecinează la nord cu Kiszombor (Ungaria) şi la sud cu Cherestur.
Istorie
Este un sat foarte vechi, menţionat pentru prima dată în 1244, ca mănăstire (Pordanmunstra). Derivate ale numelui Pradan se regăsesc în documente medievale din toată perioada secolelor XVI-XVII. După cucerirea austriacă a Banatului, pe harta oficială a contelui Mercy, este numit oficial Burgas, dar la 1750 apare deja cu numele Pardany.
În secolul XVIII face parte din posesiunile contelui Nako şi, conform istoricului Ioan Lotreanu, Pordeanu este reîntemeiată prin colonizarea cu maghiari[1]. Aceştia vor deţine majoritatea absolută. Pe la 1900 Pordeanu avea deja peste 1.000 de locuitori, majoritatea maghiari, printre care şi câţiva români şi germani, iar după unirea Banatului cu România, o parte din maghiari rămân în Ungaria. În perioada interbelică a fost comună de sine stătătoare, cu primărie proprie, dar apoi, datorită amplasării defavorabile cauzate de trasarea graniţei, a început să decadă rapid.
Biserica romano-catolică din localitate a fost construită în anii 50 şi este închinată Sf. Wendelin.
În perioada comunistă pe teritoriul localităţii începe exploatarea petrolului, se montează sonde şi instalaţii petrolifere, chiar lângă sat. O bună parte dintre acestea mai funcţionează şi în ziua de azi.
Demografie
La recensământul din 2002, în satul Pordeanu au fost înregistraţi 78 locuitori, dintre care 52 maghiari şi 26 români.
Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2011, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1300 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,895 1890,977 1900,1253 1910,846 1920,1039 1930,570 1941,457 1956,321 1966,187 1977,203 1992,104 2002,78 2011,62 </lines>
Economie
Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura. Pe teritoriul localităţii se găsesc mai multe schele de petrol exploatate de compania Petrom.
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Note
- ↑ Lotreanu, p.331