Portal:Istorie/Articol

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Articole incluse în portal: Afacerea Škoda, Locotenenţa Domnească din 1866, Alexandru cel Bun, Înscenarea de la Tămădău, Afacerea Strousberg, Nicolae Iorga


<choose> <option>

Prima locomotiva fabricata in Romania (Resicza2).jpg

Afacerea Strousberg a repezentat un puternic scandal politico-financiar, privind concesionarea construcţiei liniei ferate Roman-Bucureşti-Vârciorova consorţiului prusian condus de Heinrich Strousberg, un antreprenor german. Neregulile descoperite ulterior în contract şi condiţiile în care s-a realizat concesionarea au provocat un puternic tumult în societatea vremii, aducând importante prejudicii statului român. Ceea ce nu s-a ştiut la vremea respectivă a fost că proiectul de acordare a concesiunii nu a fost realizat de funcţionarii Ministerului Lucrărilor Publice. Acesta a fost redactat la Berlin sub „cea mai neadormită priveghere”. Autorii nu s-au zgârcit atunci când a fost vorba de propriile privilegii. Proiectul a fost expediat la Bucureşti principelui Carol (18 februarie 1868), care l-a înaintat comisiei pentru dezbatere pe 22 februarie 1868.

</option> <option>

ScanteiaManiu.JPG

Înscenarea de la Tămădău a reprezentat o conspiraţie a Ministerului de Interne, controlat de P.C.R., cu scopul de dizolva P.N.Ţ. şi de a-i aresta pe liderii acestuia. Totodată, această diversiune a fost ulterior folosită ca pretext pentru anihilarea întregii opoziţii din ţară. În anii 1944-1947 Partidul Comunist Român a folosit toate metodele posibile pentru acapararea puterii, inclusiv represaliile.În dimineaţa zilei de 14 iulie 1947, la orele 6.30, un grup de fruntaşi ţărănişti este surprins de autorităţile comuniste, pe câmpul de la Tămădău, localitate situată la 46 de Km de capitală, în timp ce încerca să se îmbarce în două avioane I.A.R.-39, cu scopul de a fugi peste graniţă.

</option> <option>

Membrii Locotenenţei Domneşti şi ai guvernului Ion Ghica

Locotenenţa Domnească din 1866 s-a constituit la 11 februarie 1866, în urma abdicării forţate a lui Alexandru Ioan Cuza. Era compusă din Lascăr Catargiu - conservator, reprezentant al Moldovei, gen. Nicolae Golescu - liberal, reprezentant al Ţării Româneşti şi col. Nicolae Haralambie, reprezentant al armatei. În timpul Locotenenţei Domneşti a fiinţat şi un guvern provizoriu, condus de Ion Ghica, acesta deţinând şi portofoliul afacerilor externe. Principalele preocupări ale Locotenenţei Domneşti au fost găsirea unui principe străin pentru tronul României, respingerea mişcării separatiste, care era urmărea anularea Unirii din 1859.

</option> <option>

Nicolae Iorga.jpg

Nicolae Iorga (n. 1871 - d. 1940), istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 de articole şi studii, 4.963 de recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. A ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.

</option> <option>

Alexandru cel Bun.jpg

Alexandru cel Bun a fost domnitor al Moldovei între 29 iunie 1400 - 1 ianuarie 1432. Fiu al lui Roman I, Alexandru cel Bun a avut una dintre cele mai lungi domnii, caracterizată printr-o perioadă de linişte şi prosperitate. Este primul din neamul Bogdăneştilor, care poartă nume de botez de origine grecească, Alexandru. I s-a spus „cel Bun” mult după moarte. A fost un abil politician, adept al politicii blocului românesc, fondator al mai multor funcții de înalt demnitar (dregătorii), a consolidat şi sistematizat structurile bisericeşti şi administrative ale Moldovei.

</option>