Săcălaz

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Săcălaz

Comuna Săcălaz
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Atestare 1392
Populaţie 3.758 locuitori
Cod poştal 307370

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Săcălaz este unul din cele mai mari sate din judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 3.758 locuitori (2002).

Localizare

Se situează la 10 km vest de municipiul Timişoara, pe drumul naţional DN59 A Timişoara - Jimbolia. Se învecinează la nord cu Dudeştii Noi, la vest cu Timişoara, la sud cu Utvin şi Sânmihaiu Român, la sud-vest cu Sânmihaiu German, la vest cu Beregsău Mare şi la nord cu Becicherecu Mic.

Istorie

Săcălazul este pentru prima dată atestată documentar într-o diplomă din 29 decembrie 1392, în care se făcea delimitarea hotarului satului Zakalhaza, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1520.[1]

În 1765 soseşte aici primul val de colonizatori germani şvabi, din ordinul Mariei Tereza. Aceasta a emis "Patenta de colonizare" din 25 februarie 1763 şi mai apoi Decretul pe care l-a înaintat la "Oficiul de Colonizare bănăţean" în 1765, prin care dispunea mutarea populaţiei româneşti în partea de sud a Torontalului, pentru a face loc coloniştilor şvabi.[2] Astfel, populaţia română de circa 60 de familii este nevoită să abandoneze Săcălazul şi se mută în localitatea Torac (în Banatul sârbesc), unde întemeiază un nou aşezământ. La rândul lui, satul Beregsău Mic a fost colonizat cu populaţie sârbească.

Următoarele valuri de colonizatori germani (1744-1772, 1782-1787) au stabilit definitiv predominanţa germană a localităţii. Planurile dezvoltării Săcălazului au fost trasate pe hârtie la Viena, în forma unei table de şah, cu Biserica Catolică în centru.

Populaţia

La recensământul din 2002, Săcălazul avea 3.758 locuitori, din care 3.581 români, 72 romi, 64 maghiari, 26 germani, 8 sârbi, 4 bulgari şi 3 de alte naţionalităţi. Faţă de recensământul din 1992, populaţia a fost în creştere cu 5%. Între 1880 - 2002, populaţia Săcălazului şi a principalelor etnii istorice, germani şi români, a evoluat astfel:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=4200 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români, germani

1880,3130,64,3018 1900,4136,71,3972 1910,3655,92,3435 1920,3886,91,3757 1930,3640,201,3376 1941,3853,275,3499 1966,4023,1637,2279 1977,4198,2103,1967 1992,3567,3369,48 2002,3758,3581,26 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Bibliografie recomandată

  • Blejuşcă, Ghiţă, Săcălaz. Timp şi istorie, Editura Artpress, Timişoara 2009 ISBN 978-973-108-222-6
  • Reitz, Matthias, Sackelhausen, Editura Rentlingen, 2006

Note

  1. Primăria Săcălaz
  2. Istoria satului Torac de Mircea Sekosan