Soca
de la Enciclopedia României
| Satul Soca |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1333 |
| Populaţie | 537 locuitori |
| Cod poştal | 307016 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Soca este un sat în judeţul Timiş, comuna Banloc. Are o populaţie de 537 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în sudul judeţului Timiş, la 2 km sud de Banloc şi 9 km vest de oraşul Deta. Se învecinează la nord-est cu Banloc, la est cu Deta şi Denta şi la sud-vest cu Partoş.
Istorie
Prima atestare documentară a localităţii Soca datează din 1333, fiind menţionată în listele de dijmă papale cu Zago. Aşezarea medievală a dispărut, iar noua localitate a fost reînfiinţată pe aceeaşi vatră, spre sfârşitul ocupaţiei turceşti, prin colonizarea cu sârbi. În scrierile lui Marsigli din 1690-1700 întâlnim localitatea Szoka, în districtul Ciacova, iar la recensământul austriac din 1717, este înregistrat satul Soke cu 30 de case, locuite de sârbi. Românii vor avea şi ei o comunitate, dar mult mai mică decât cea sârbească.
În 1778 Soca este alipită judeţului Torontal, iar în 1781 ajunge în proprietatea familiei Karatsony, care a ridicat şi castelul de la Banloc.
Până în anii 1950, numărul românilor nu a fost semnificativ, în timp ce sârbii, majoritari, au scăzut treptat ca număr. În anii 1970 au început să se aşeze aici ucraineni originari din nordul Maramureşului şi Bucovinei. În scurt timp, ei au întemeiat o comunitate solidă, aşa că la începutul anilor 1990 i-au depăşit ca număr atât pe sârbi, cât şi pe români.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Soca avea 537 locuitori, din care 283 ucraineni (53%), 130 români (24%), 122 sârbi (23%) şi 2 maghiari.
Între 1880 - 2002, numărul locuitorilor şi a principalelor două etnii istorice (români şi sârbi) a evoluat astfel:
<lines size=500x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1100 colors=003153,F5B800,DE3163 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români,sârbi
1880,837,36,750 1890,962,13,845 1900,976,7,856 1910,1065,102,906 1930,968,30,853 1966,673,60,593 1977,573,123,361 1992,535,103,177 2002,537,130,122 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]