Teodosie

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Teodosie
Replace this image male.png
Născut 1505,
Decedat 1522, Istanbul
Cauză deces tuberculoză
Ocupaţie domn
Părinţi Neagoe Basarab şi Despina Miliţa

Teodosie (n. 1505 – m. 1522, Istanbul), domn al Ţării Româneşti (cca. 15 septembrie 1521 – între 7 şi 22 ianuarie 1522).

Biografie

A fost fiul lui Neagoe Basarab şi al doamnei Despina Miliţa, din familia Brancovici, a despoţilor sârbi, călugărită ca maica Platonida.

Urcat pe tron la o vârstă fragedă, 16 ani, s-a aflat sub tutela marelui ban al Olteniei, Preda Craiovescu şi a mamei sale, după moartea marelui dregător în lupta de la Târgovişte cu Vlad (Dragomir) Călugărul (27 septembrie 1521). Domnia i-a fost întreruptă pentru o lună de către Vlad, ridicat în scaun de boierii buzoieni, şi de boierii pribegi în Moldova, dar a recâştigat-o cu ajutorul lui Mehmed beg, paşa de la Nicopole. Din acest moment, demnitarul otoman a făcut tot posibilul pentru a prelua tronul, cerând, pentru aceasta, firman de la sultan, aducând drept argument o eventuală legătură familială cu Basarabii.

Teodosie a fost obligat să meargă peste Dunăre, la Nicopole, în vederea aşteptării firmanului de învestire de la sultan şi a unei eventuale recalculări a tributului datorat Porţii. Adevărul, însă, era că Mehmed beg dorea să-l îndepărteze pentru a acapara el puterea. Pentru a-şi pune în practică intenţia, pătrunde cu trupele în Transilvania ameninţând Braşovul şi Sibiul. Datorită presiunii venite din partea mai multor candidaţi, Mehmed beg îl readuce pe Teodosie la Bucureşti, unde rămâne câteva zile, după care îl trimite la Istanbul, împreună cu mama sa. Moare la începutul anului 1522 de tuberculoză.

Bibliografie

  • Ciobanu, Tiberiu, Domnii scurte dar însemnate în istoria românilor, Editura Zamolsara, Timişoara, 2007
  • Idem, Domnitori români mai puţin cunoscuţi, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2005
  • Giurescu, Constantin, C., Giurescu, Dinu, C., Istoria Românilor, vol. 2, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976
  • Mărculeţ, Vasile, Ştefănescu, Alexandru, Marcu, George ş.a., Dicţionarul domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
  • Rezachevici, Constantin, Enciclopedia Domnilor Români. Cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova, vol. 1, sec. XIV-XVI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001
  • Tudoran, Pompiliu, Domnii trecătoare-Domnitori uitaţi, Editura Facla, Timişoara, 1983
Domnitorii Ţării Româneşti
LitovoiSeneslauBărbatNegru VodăTihomirBasarab INicolae AlexandruVladislav VlaicuRadu IDan IMircea cel BătrânVlad UzurpatorulMihail IRadu PrasnaglavaDan al II-leaAlexandru AldeaVlad DraculMircea al II-leaBasarab al II-leaVladislav al II-leaVlad ŢepeşRadu cel FrumosBasarab cel BătrânBasarab cel TânărVlad CălugărulRadu cel MareMihnea cel RăuMircea al III-leaVlad cel TânărNeagoe BasarabTeodosieVlad Dragomir CălugărulRadu de la AfumaţiMehmed Bei de NicopoleDan al III-leaVladislav al III-leaRadu BădicaBasarab al VI-leaMoise VodăVlad ÎnecatulVlad VintilăRadu PaisieBarbu NeagoeŞerban din IzvoraniLaiotă BasarabMircea CiobanulRadu IliePătraşcu cel BunPetru cel TânărAlexandru al II-lea MirceaMihnea TurcitulPetru CercelŞtefan SurdulAlexandru cel RăuMihai ViteazulNicolae PătraşcuSimion MovilăRadu MihneaRadu ŞerbanGavril MovilăAlexandru IliaşAlexandru CoconulLeon TomşaRadu IliaşMatei BasarabConstantin Şerban BasarabMihnea al III-leaGheorghe GhicaGrigore I GhicaRadu LeonAntonie Vodă din PopeştiGheorghe DucaŞerban CantacuzinoConstantin BrâncoveanuŞtefan CantacuzinoNicolae MavrocordatIoan MavrocordatConstantin MavrocordatMihai RacoviţăGrigore al II-lea GhicaMatei GhicaConstantin RacoviţăScarlat GhicaŞtefan RacoviţăAlexandru GhicaGrigore al III-lea GhicaEmanuel Giani RusetAlexandru IpsilantiNicolae CarageaMihai ŞuţuNicolae MavrogheniAlexandru MoruziConstantin HangerliAlexandru ŞuţuConstantin IpsilantiIoan Gheorghe CarageaTudor VladimirescuGrigore al IV-lea GhicaAlexandru D. GhicaGheorghe Bibescu • caim. Constantin CantacuzinoBarbu Ştirbei • caim. Ioan Manu, Emanoil Băleanu şi Ioan Alexandru FilipescuAlexandru Ioan Cuza