Teremia Mare
de la Enciclopedia României
| Satul Teremia Mare |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1256 |
| Populaţie | 2.480 locuitori |
| Cod poştal | 307405 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Teremia Mare este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 2.480 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în vestul judeţului Timiş, la frontiera cu Serbia, la 17 km sud de oraşul Sânnicolau Mare şi 24 km nord-vest de Jimbolia. Se învecinează la nord cu Nerău, la est cu Vizejdia, la sud-est cu Comloşu Mare, la sud cu Nakovo (Serbia), la vest cu Mokrin (Serbia) şi la nord-vest cu Teremia Mică.
Istorie
Prima atestare documentară a Teremia Mare datează din 1256, sub numele de Villa Therimthelwk.
Între 1769 şi 1770, localitatea este reîntemeiată prin colonizarea cu germani (şvabi) proveniţi din Alsacia şi Würtenbeg. A format colonie comună cu Teremia Mică, Comoloş şi Tomnatic. În 1770 sunt construite concomitent biserica catolică şi şcoala, iar în 1865, a fost înfiinţată societatea de muzică şi cânt. Germanii îi spuneau satului Marienfeld sau Grossteremin.
La 1785 a fost cumpărată de Cristofor Nako, iar la 1835 trece în proprietatea lui Ioan Nako.
În perioada interbelică făcea parte din plasa Comloşu Mare, judeţul Timiş-Torontal şi era localitate germană, cu foarte puţini români şi unguri.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, germanii încep să părăsească localitatea. Treptat, românii le iau locul. Imediat după revoluţia din 1989 are loc exodul masiv al germanilor, astfel încât Teremia Mare devine o localitate majoritar românească.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Teremia Mare avea 2.480 locuitori, din care 2.139 români, 207 maghiari, 58 germani, 54 romi, 10 ucraineni, 8 sârbi şi 4 bulgari.
Între 1880 - 2002, numărul locuitorilor şi a principalelor două etnii istorice (români şi germani) a evoluat astfel:
<lines size=500x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=3500 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români, germani
1880,2363,76,2246 1890,2721,56,2583 1900,2617,83,2469 1910,2807,47,2575 1920,3081,119,2852 1930,2927,72,2769 1941,3430,509,2772 1966,3000,967,1760 1977,2538,1105,1227 1992,2321,1828,142 2002,2480,2139,58 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]