Valcani
de la Enciclopedia României
Satul Valcani |
|
Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1256 |
Populaţie | 1.321 locuitori (2011) |
Cod poştal | 307153 |
Pagină web | http://www.valcani.ro/ |
Index sate în judeţul Timiş |
---|
Index sate în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Valcani este un sat şi o comună în judeţul Timiş. Are o populaţie de 1.308 locuitori (2002).
Localizare
Localitate de frontieră, Valcaniul se situează în extremitatea de vest a judeţului Timiş, la graniţa cu Serbia, la circa 20 km sud-vest de oraşul Sânnicolau Mare. Este capăt de linie pentru calea ferată Timişoara - Valcani. Totodată, este punct de trecere a frontierei româno-sârbe.
Se învecinează la nord cu Colonia Bulgară, la nord-est cu Dudeştii Vechi, la sud-est cu Teremia Mică, la sud cu Mokrin (Serbia) şi la vest cu Vrbica (Serbia).
Istorie
Prima atestare documentară a Valcaniului datează din 1256, cu numele villa Kywolkan. În trecut a fost proprietate a familiei Csanad, ca şi alte localităţi din împrejurimi. În secolul XVII aici s-ar fi aşezat români veniţi din Ardeal şi din Caraş şi Severin. În 1717 a fost alipită judeţului Timiş. La 1799 se zideşte biserica ortodoxă română din Valcani.
Comuna Valcani a fost înfiinţată pentru prima dată în 1877 şi a funcţionat ca unitate administrativă până în 1968, când a fost desfiinţată, fiind alipită la comuna Dudeştii Vechi. În urma unui referendum local desfăşurat în anul 2004, a fost reînfiinţată comuna Valcani, formată dintr-un singur sat.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Valcani avea 1.308 locuitori, din care 1.217 români, 56 maghiari, 19 bulgari, 7 sârbi, 3 germani şi 6 de alte naţionalităţi.
Conform datelor de la recensământului din 2011[1], satul Valcani are 1.321 locuitori, din care 1.265 români, 38 maghiari, 8 romi şi 6 de alte etnii. Se remarcă o uşoară creştere faţă de anul 2002, precum şi o scădere a ponderii minorităţilor în totalul populaţiei.
Între 1880 - 2011, populaţia a evoluat astfel:
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=5000 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,3549 1890,4260 1900,4829 1910,4809 1920,3276 1930,3429 1941,3108 1956,2205 1966,1989 1977,1731 1992,1279 2002,1308 2011,1321 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]