Virgiliu Hepites

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Virgiliu Hepites
Virgiliu Hepites.jpg
Născut 23 iunie 1847
Decedat 8 septembrie 1884
Ocupaţie militar, maior

Virgiliu Hepites (n. 23 iunie 1847 - d. 8 septembrie 1884), maior, s-a remarcat în luptele din Războiul de Independenţă.

Biografie

A urmat Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti (1866-1868), pe care a absolvit-o ca şef de promoţie.

Grade militare:

  • sublocotenent - 1868,
  • locotenent - 1873
  • căpitan - 1876
  • maior - 1883

Funcţii militare:

  • subdirector al Pulberăriei Armatei (1877)
  • comandant al bateriei 1 călăreaţă din Regimentul 1 Artilerie (1877-1879)
  • ajutorul comandantului Şcolii de Artilerie şi Geniu (...-1884).

A participat la Războiul de Independenţă comandând bateria sa în duelurile de artilerie de pe Dunăre, în luptele de la Plevna, Rahova şi Vidin. În luptele de la Rahova se va remarca bateria Hepites, care a acţionat în sprijinul detaşamentului de cavalerie Meyendorf, aşa cum făcuse la Calafat şi Opanez şi cum va acţiona şi la Belogradcic-Vidin. Comandantul ei, căpitanul Virgiliu Hepites, şef de promoţie al Şcolii militare, adus să comande bateria din funcţia de subdirector al Pulberăriei armatei, dar plecat prea devreme dintre artilerişti, la doar 37 de ani, când era maior, ajutor al comandantului Şcolii Speciale de Artilerie, îl va impresiona pe generalul rus Meyendorf: „Căpitanul Hepites, sub focul de obuze şi şrapnele, foarte bine hrănit al vrăjmaşului, a condus această baterie cu un talent şi sânge rece însemnat”.

A decedat la 8 septembrie 1884.

Bibliografie

  • Tucă, F., col. dr., Cociu, M., Chirea, F., dr. Bărbaţi ai datoriei–1877-1878. Mic dicţionar, Editura Militară, Bucureşti, 1979, p.139-140;
  • Bejancu, Gh., col, Ceauşescu, I., lt.-col., Mocanu, V., lt.-col., Olteanu, C., col.‚ Asalt la redute. Eroi ai războiului pentru independenţă, Editura Militară, Bucureşti, 1969, p.192-195;
  • *** Revista Artileriei mai 1935, p. 371-384;