Visarion Roman

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Visarion Roman
Visarion Roman.jpg
Naţionalitate român
Născut 5 iulie 1883, Seuca, judeţul Mureş
Decedat 11 mai 1885, Sibiu
Ocupaţie publicist, economist
Sigla Academiei Romane.png
Membru corespondent
al Academiei Române
Ales 13 septembrie 1877

Visarion Roman (n. 5 iulie 1833, Seuca, judeţul Mureş – d. 11 mai 1885, Sibiu) economist, bancher, om politic, întemeietorul Băncii Albina, membru al Academiei Române.

Studiile

S-a născut în satul Seuca din actuala comună Găneşti, judeţul Mureş, unde tatăl său era dascăl şi cantor al bisericii din sat. A urmat şcoala primară romano-catolică, de limbă maghiară, din Mediaş, apoi a continuat studiile la Dumbrăveni şi Sibiu, învăţând pe parcurs limbile latină şi germană. În 1852 s-a înscris la Institutul de Teologie şi Pedagogie, ale cărui baze au fost puse de Andrei Şaguna la Sibiu. După doi ani termină teologia şi pedagogia cu cele mai bune note. Dintre cele două alege mai departe pedagogia şi intră ca profesor-suplinitor la Institutul de Teologie şi Pedagogie din Sibiu. Pentru că era foarte apreciat de Andrei Şaguna, acesta din urmă l-a numit contabil şi supraveghetor al Tipografiei Arhidiecezane, iar apoi i-a încredinţat redactarea publicaţiei „Telegraful Român”. A luat parte şi la Revoluţia de la 1848.

Începând cu anul 1855 Visarion Roman este numit învăţător la Şcoala din Răşinari. Aici s-a căsătorit şi s-a ocupat cu multă dedicaţie de dăscălie. Din 1861 a fost ales bibliotecar la ASTRA. Va redacta publicaţia „Amicul Şcoalei” şi „Călindarul pentru popor” şi va colabora cu „Instrucţiunea Publică” a lui August Treboniu Laurian şi „Buletinul Învăţământului” al lui Vasile Alexandrescu-Urechia, ambele publicaţii pedagogice cu cea mai mare autoritate în România acelor vremuri. În general, activitatea sa pedagogică este marcată de o preocupare constantă de a îmbunătăţi metodele de învăţământ şi de a perfecţiona cadrele didactice.

De la pedagogie la economie. Prima bancă românească

Activitatea sa pe planul economiei teoretice a început să se contureze în jurul observaţiilor legate de organizarea necesară ţăranilor, publicate în articole din „Călindar”. Prin studiile sale încearcă să popularizeze metodele de evidenţă a gospodăriei, de păstrare şi prelucrare eficientă a produselor agricole, de organizare judicioasă a muncilor agricole. Prin împletirea spiritului pedagogic, organizatoric şi economic, Visarion Roman se orientează către domeniul economiei ca mijloc de emancipare materială şi spirituală a ţărănimii române din Transilvania. El înţelege că în agricultura practicată de români este necesară unirea forţelor individuale în asociaţii cooperatiste şi de ajutor reciproc, în special prin intermediul creditului. Astfel a pus bazele la 24 aprilie 1867, la Răşinari, „Societăţii de Păstrare şi Împrumut”, prima societate românească de acest gen. La scurt timp instituţia s-a răspândit şi în alte comune: Săcădata, Marpod, Fofoldea, Nucet, Sădăuş etc.

Director al Băncii Albina

După succesul avut cu Societatea de Păstrare şi Împrumut, Visarion Roman dorea să înfiinţeze un institut de credit mai modern şi care pe deasupra să fie pe deplin în mâinile românilor. Pentru acest lucru avea nevoie de mai multă experienţă pe care nu o putea căpăta decât din interiorul unui institut austro-ungar similar. În acest sens i-a folosit foarte mult angajarea sa ca inspector la Societatea de Asigurare „Transilvania”, deţinută de saşi. În acest fel a avut ocazia să cutreiere şi să cunoască toată Transilvania şi Banatul, şi apoi să viziteze Viena şi Budapesta, unde a făcut şi o practică de câteva luni la două mari bănci. În paralel a luat lecţii particulare de contabilitate.

Întors acasă în iulie 1871 cu un bagaj considerabil de cunoştinţe necesare înfăptuirii planului său, a constituit un Comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea unei bănci româneşti cu sediul la Sibiu. Banca avea să se numească „Albina”. Din acest comitet fondator au făcut parte: Alexandru Mocioni (preşedinte), Paul Dunca (vicepreşedinte), Ioan Hannia (casier), Visarion Roman (director interimar, apoi definitiv). Sub direcţia lui Visarion Roman, Banca Albina s-a constituit în timp drept cea mai importantă instituţie financiară românească din Transilvania şi un model pentru instituţiile de credit româneşti care au împânzit Ardealul, contribuind mult la emanciparea economică a românilor. Mai mult, banca avea o bogată activitate filantropică, dădea ajutoare şi subvenţii unor şcoli şi cantine, sprijinea apariţia unor lucrări de specialitate cu profil economic, comercial şi contabil. Visarion Roman nu a apucat să vadă decât începuturile acestei mari bănci româneşti, fiind răpus de o congestie cerebrală în data de 11 mai 1885, pe când avea 52 de ani.

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Banca Albina din Sibiu.

Bibliografie

  • Malinschi, V. - Economişti la Academia Română vol.I , Editura Academiei Române, Bucureşti 1990 ISBN 973-27-0192-7
  • Rusu, Dorina N. - Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967
  • Drecin, Mihai D. - Banca "Albina" din Sibiu : instituţie naţională a românilor transilvăneni (1871-1918), Editura Dacia, Cluj-Napoca
  • Surdu, Bujor - Visarion Roman (1833 - 1885), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 2008 ISBN 9789736107818