Comuna Hopârta
de la Enciclopedia României
Comuna Hopârta Judeţul Alba (AB) |
|
Localităţi componente |
---|
Hopârta, Silivaş, Şpălnaca, Turdaş, Vama Seacă |
Amplasarea localităţii în judeţul Alba | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Populaţie | 1257 locuitori (2007) |
Primar | Augustin Popa (PDL) |
Index comune în judeţul Alba |
---|
Index comune în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Comuna Hopârta este situată în Podişul Târnavelor, la izvoarele râului Răbu.
Cuprins
Administraţie
Are în componenţă cinci sate: Hopârta, satul de reşedinţă, Silivaş, Şpălnaca, Turdaş, şi Vama Seacă.
Obiective turistice
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din secolul al XVIII-lea, cu picturi din 1858 din satul Şpălnaca
- Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Gheorghe” din secolul al XVIII-lea, renovată în 1865 şi pictată în 1869 din satul Şpălnaca
- Biserica fortificată cu zid de incintă (din secolele al XV-lea -al XVIII-lea) din satul Turdaş
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1770, cu adăugiri din 1826) din satul Turdaş
Demografie
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei din comuna Hopârta" ymin=0 ymax=3600 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,2541 1880,2446 1890,2883 1900,3205 1910,3137 1920,3033 1930,3195 1941,3517 1956,3564 1966,2808 1977,2378 1992,1558 2002,1372 2007,1257 </lines>
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Hopârta era de 1372 locuitori[1], dintre care 1212 erau etnici români, 8 etnici maghiari, 151 etnici romi şi un etnic german.
Stema comunei
Stema oficială a comunei Hopârta a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 436/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp roşu, se află un ciocan negru de argint şi o nicovală de argint, armate cu negru. În stânga, în câmp albastru, se află o creangă cu două frunze şi două ghinde de stejar armate cu negru, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Ciocanul cu nicovală reprezintă una din ocupaţiile locuitorilor, aceea de fierar, care a fost practicată din cele mai vechi timpuri, aducându-le faima de buni meseriaşi. Ramura cu frunze şi ghinde reprezintă bogăţia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000