Nicolae Stoika

Nicolae Stoika
Născut		25 decembrie 1845
Decedat		1914
Ocupaţie		militar, general

Nicolae Stoika (n. 25 decembrie 1845 - d. 1914), general de brigadă.

Biografie

A fost fiul colonelului Ştefan Stoika, originar din Lipova, judeţul Arad, care a servit în armata Ţării Româneşti în perioada 1830-1860, ajuns până la funcţia de şef stat major şi secretar general al ministerului de război.

Unul din fraţii săi a fost viitorul general de brigadă Ştefan Stoika, fost comandant al Regimentului 11 Artilerie Focşani.

A urmat Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti (1862-1864).

Grade militare:

• sublocotenent - 1864
• locotenent - 1868
• căpitan - 1871
• maior - 1883
• locotenent-colonel - 1891
• colonel - 1895
• general de brigadă (r.) - 1903

A participat la Războiul de Independenţă, având gradul de căpitan şi funcţia de comandant al bateriei 6 din Regimentul 3 Artilerie. Şi-a condus bateria în duelul de artilerie de pe Dunăre, acţionând din poziţii de tragere de la Slobozia (vest Giurgiu) şi de la Nisipuri (vest Rast), apoi, la 15 august 1877, trece Dunărea pe „portiere” la Ghighiu şi asigură trecerea Dunării de către armata română pe podul de la Siliştioara-Măgura. La Plevna a acţionat cu bateria sa din poziţia de tragere de la nord pârâul Bucov, în extrema dreaptă a artileriei dinspre Opanez, cu obiectiv de tragere bateria turcească de pe dealul Bucov. După căderea Plevnei bateria sa a acţionat din poziţia de tragere de pe dealul Caluger în luptele de la Belogradgik. La 24 februarie 1878, bateria Stoika trece Dunărea şi revine în ţară. În cursul luptelor bateria a tras 2.340 obuze ordinare, 90 incendiare şi 30 şrapnele, câte 410 obuze de piesă.

A fost comandantul Bateriei Artilerie Asediu (1888-1890), al Regimentului 1 Asediu (1890-1893), al Regimentului 1 Artilerie Cetate (1893-1895), al Regimentului 3 Artilerie (1895-1899), al Regimentului 2 Artilerie (1899-1900) şi al Brigăzii 3 Artilerie (1900-1903).

A publicat în Revista Artileriei din lunile mai, iunie, iulie şi august 1911 “Amintiri din războiul independenţei. 1877-1878” în care prezintă acţiunile de luptă ale bateriei 6 din Regimentul 3 Artilerie de la mobilizare până la întoarcerea în ţară. De asemenea a publicat în Revista Armatei/iunie 1912 biografia tatălui său “O viaţă de ostaş-polcovnicul Ştefan Stoika”.

A decedat în anul 1914, fiind înmormântat în cimitirul Bellu.

Bibliografie

• *** Anuarul Armatei pe anul 1900 – Bucureşti, Imprimeria statului – p. 335;
• *** Revista Artileriei – mai-august 1911;
• *** Revista Armatei – iunie 1912;