Poiana cu narcise de la Racâş-Hida

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Poiana cu narcise de la Racâş-Hida
Categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală)
Narcissus angustifolius.jpg
Narcisă (Narcissus angustifolius)
Informaţii generale
Poziţie Actual Salaj county CoA.png Judeţul Sălaj
Oraş apropiat Jibou
Coordonate 47° 06‘ 30“ N 23° 15‘ 30” N
Suprafaţă 1,50 ha
Înfiinţare 1975, declarat în 2000
Administrator Primăria Hida
Vezi şi Arii protejate în judeţul Sălaj

Poiana cu narcise de la Racâş-Hida este o rezervație naturală de tip floristic și peisagistic situată în judeţul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Hida.

Localizare

Aria naturală se află în zona depresionară Almaș-Agrij, parte componentă a Podișului Someșan (ce aparține Podișului Transilvaniei), în partea central-estică a județului Sălaj, pe teritoriul vestic al satului Racâş, lângă drumul național DN1G care leagă localitatea Hida de Gâlgău Almaşului[1].

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[2] și se suprapune sitului Natura 2000 - Racâș - Hida[3]

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 1,50 hectare[4] reprezintă o zonă deluroasă în bazinul superior al pârâului Jirnău (afluent de stânga al Almaşului), cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise din speciile Narcissus stellaris și Narcissus augustifolius[5].

Floră

Aria protejat reprezintă o pajiște naturală (la izvoarele părâului Jernău) înconjurată de dealuri acoperite cu vegetație arboricolă și ierboasă ce adăpostește o mare diversitate floristică[6].

Făgetele sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur) gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), carpen (Carpinus betulus) tei pucios (Tilia cordata), ulm (Ulmus campestre), frasin (Fraxinus excelsior), sânger (Cornus sanguinea), mur (Robus fruticosus), măceș (Rosa canina) sau păducel (Crataegus monogyna)[7].

La nivelul ierburilor specii de: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), vinariță (Asperula odorata), omag (Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum), pochivnic (Asarum europaeum), măzăriche (Lathyrus transsilvanicus), frate-cu-soră (Melamphyrum nemerosum specie endemică), știrigoaie (Veratrum nigrum), precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir (Agropiron repens), golomăț (Dactylis glomerata)[8], iarba-vântului (Nardus stricta)[9] sau iarba-câmpului (Agrostis tenuis)[10].

Căi de acces

Obiective turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate), asfel:

  • Biserica de lemn din Racâș (monument istoric) construită la mijlocul secolului al XVI-lea și pictată în anul 1782 (de pictorul de biserici (Ioan Pop din Românași), conform inscripției aflate pe peretele ce desparte altarul de naos
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almaşului
  • Biserica de lemn „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Sânmihaiu Almașului (monument istoric - secolul al XVII-lea) pictată în anul 1795 de Ioan Pop din Românași (zugrav de icoane și biserici în perioada sfârșitului de secol 18 și început de secol 19)
  • Biserica de lemn din Baica datată din anul 1645, monument istoric
  • Biserica de lemn „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” din Hida , construită în anul 1717 și pictată în 1801 de zugravul Ioan Pop din Românași
  • Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din satul Păduriș (monument istoric - secolul al XVIII-lea), singura construcție care a mai rămas din fostului ansamblu monahal al Mănăstirii Strâmba
  • Biserica de lemn din Bălan Josani cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, clădire monument istoric ridicată în anul 1695 de către meșterul de biserici Popa Toader
  • Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din satul Bălan (monument istoric) strămutată în anul 1848 de la Mănăstirea Bălan
  • Biserica de lemn din Mănăstirea Bălan (monument istoric, secolul al XIX-lea)
  • Rezervaţia naturală Grădina Zmeilor (monument al naturii) arie naturală cu o suprafață de 4 hectare aflată pe teritoriul administrativ al comunei vecine, Bălan.

Note și referințe

  1. ↑ Protectedplanet.net - Poiana cu narcise de la Racas-Hida Nature Reserve; accesat la 23 aprilie 2013
  2. ↑ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 23 aprilie 2013
  3. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Natura 2000 - Racâș-Hida; accesat la 23 aprilie 2013
  4. ↑ Arii protejate în județul Sălaj; accesat la 23 aprilie 2013
  5. ↑ Specie de narcisă cunoscută de localnici sub denumirea populară de cocoroțea
  6. ↑ Apmsj.anpm.ro - Aenția pentru Protecția Mediului Sălaj; accesat la 23 aprilie 2013
  7. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Situl Narura 2000 - Racăș-Hida; accesat la 23 aprilie 2013
  8. ↑ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României - Golomăț; accesat la 3 februarie 2013
  9. ↑ Specia floristică Nardus-stricta mai este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea de părul-porcului sau țăpoșică
  10. ↑ Romania-natura - Ghid arii protejate din județul Sălaj; accesat la 23 aprilie 2013
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Poiana_cu_narcise_de_la_Racâş-Hida&oldid=54906”