Seceani
de la Enciclopedia României
| Satul Seceani |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1256 |
| Populaţie | 595 locuitori |
| Cod poştal | 307308 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Seceani este un sat în judeţul Timiş, comuna Orţişoara. Are o populaţie de 595 locuitori (2002).
Localizare
Se situează la aproximativ 35 km nord de municipiul Timişoara, la limita de nord dintre judeţe Timiş şi Arad, la jumătatea distanţei dintre Timişoara şi Arad. La Seceani se ajunge de pe drumul naţional DN69, prin Orţişoara. Se învecinează la est cu Fibiş, la sud cu Murani, la vest cu Orţişoara iar la nord-vest cu Vinga.
În anul 2011 a fost deschisă autostrada Timişoara - Arad, cu ieşire dedicată către Orţişoara şi Seceani.
Istorie
Pe teritoriul localităţii au fost descoperite urme din perioada romană, dar Seceaniul de azi datează din Evul Mediu, cel mai probabil fiind menţionat pentru prima dată într-un document din 1256[1], cu numele Zechien. În dijmele papale de la 1333-1337 apare numele Secsany. Localitatea s-a format din reunirea mai multor cătune, care apar menţionate în documentele medievale: Secianiul Mic, Secianul Mare, Macova şi altele. Despre înfiinţarea satului, Nicolae Ilieşu scrie că a existat din secolele XIII-XV, „pe un loc defrişat de valahi”.[2]
La 1582 se menţionează că aici locuiau şi câţiva sârbi, dar aceştia fie au plecat, fie în parte s-au românizat. Acest lucru se cunoaşte şi din faptul că numele satului a fost sârbizat: Mali Szecsan (Secianul Mare) şi Veli Szecsan (Secianiul Mic).
În perioada interbelică făcea parte din plasa Vinga, judeţul Timiş-Torontal.
Populaţia
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Alte etnii | |||
| 1880 | 1.901 | 1.715 | 84 | 76 | 26 | |||
| 1900 | 1.923 | 1.717 | 152 | 49 | 5 | |||
| 1941 | 1.829 | 1.748 | 40 | 37 | 4 | |||
| 1977 | 1.002 | 982 | 8 | 3 | 9 | |||
| 1992 | 595 | 585 | 2 | 1 | 7 | |||
| 2002 | 595 | 555 | 2 | 6 | 32 (28 romi) | |||
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]