Traian Grozăvescu

Traian Grozăvescu
Naţionalitate		român
Născut		21 noiembrie 1895, Lugoj, judeţul Timiş
Decedat		19 februarie 1927, Viena, Austria
Cauză deces		împuşcat
Mormânt la		Lugoj, judeţul Timiş
Ocupaţie		tenor
Religie		ortodoxă
Căsătorit cu		Nelly
Părinţi		Constantin Grozăvescu Ernestina Serbul

Traian Grozăvescu (n. 21 noiembrie 1895, Lugoj - d. 19 februarie 1927, Viena), tenor de talie mondială, apreciat de presa vremii drept un „al doilea Caruso”, stins prematur la vârsta de 32 de ani, împuşcat de soţia sa într-un acces de gelozie.

Biografie

S-a născut la 21 noiembrie 1895 în oraşul bănăţean Lugoj. Tatăl său, Constantin Grozăvescu, era de origine din Teregova iar mama sa, Ernestina Serbul, era de origine sârbească. Şcoala primară şi liceul le-a urmat la Lugoj. Încă din perioada studiilor primare, Grozăvescu s-a făcut remarcat pentru aptitudinile sale muzicale, în special pentru muzica vocală. Tatăl său era un cântăreţ nelipsit din corurile lugojene, iar fiul său îl urma de fiecare dată când avea ocazia şi participa la repetiţii. Vocea lui a fost remarcată de marele maestru Ion Vidu, care l-a adus la faimosul "cor al lui Vidu". Acolo vocea lui s-a perfecţionat şi a progresat într-un ritm excepţional.

După absolvirea liceului în 1914 la Lugoj, se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Budapesta, unde începe şi cursurile Academiei de Muzică, la cursurile de canto. Războiul îi întrerupe studiile, Grozăvescu fiind trimis pe frontul italian. A fost ofiţer de artilerie în armata austro-ungară. La finele războiului îşi reia studiile, obţine diploma în 1919 şi tot în acelaşi an debutează la Opera de la Cluj, înfiinţată şi condusă de compozitorul lugojean Tiberiu Brediceanu. La Cluj are ocazia să îşi perfecţioneze tehnica şi să ia lecţii de pian. Obţine succes după succes, atât la Cluj, cât şi în diferite turnee prin ţară, la Arad, Timişoara sau Bucureşti.

La 29 martie 1923, Traian Grozăvescu ia calea Vienei. Ajuns aici, ia lecţii cu profesorul Franz Steiner, care îi perfecţionează ulterior tehnica. Vocea lui Grozăvescu a ieşit din şcoala maestrului Steiner cu un timbru extrem de variat în nuanţe sonore, cu o gamă largă de modulaţiuni vocale. Este angajat ca întâi solist la Volksoper apoi la Staatsoper din Viena, unde va fi primtenor. Este momentul culminant al carierei sale. Publicul vienez era obişnuit cu cele mai înalte standarde în muzica de operă, aşa că misiunea lui era extrem de dificilă. Cu toate acestea ajunge artistul răsfăţat al publicului, interpretând mai ales rolurile lui Mario Cavaradosi din „Tosca”, a ducelui din „Rigoletto”, a lui Rudolf din „Boema” sau al lui Canio din „Pagliaccio”.

Marile opere europene de la Budapesta, Viena şi Berlin îl angajează rând pe rând. Cântă şi pe scenele operelor de la Praga, Brno, Salzburg sau Oslo. La fiecare reîntoarcere în România şi pe pământurile natale, este aclamat de un public care vedea în el o adevărată mândrie naţională. Fiind un tenor dramatic prin excelenţă, abordează rolurile cele mai importante din opere faimoase. Câştigă stima unor muzicieni celebri precum Richard Strauss, Arturo Toscanini, Pietro Mascagni, Franz Schalk.

Pe 14 februarie 1927 tenorul cântă pentru ultima dată pe scena operei din Viena, în „Rigoletto”. Era în relaţii tensionate cu conducerea operei vieneze şi îşi propusese să treacă Oceanul şi să cucerească publicul american. Urma să cânte peste o lună la Metropolitan Opera din New York. Dar peste numai 5 zile, la 19 februarie, soţia sa Nelly, într-un acces de gelozie, îl ucide cu un glonte de revolver. Trupul său neînsufleţit a fost adus înapoi în oraşul natal, Lugoj, şi înmormântat la cimitirul ortodox în data de 23 februarie 1927.

Bibliografie

• Cosma, Aurel - Bănăţeni de altă dată, vol. I, Timişoara, 1933
• Luchescu, Gheorghe, Din galeria personalităţilor timişene, Editura Dacia-Europa Nova, Timişoara 1996 ISBN 973-98073-2-1
• Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999 ISBN 973-9399-03-7

Legături externe

• http://www.trilulilu.ro/opreaval/28bd32d9bbe58b Ascultaţi înregistrare audio cu Traian Grozăvescu