Călin Nemeş
de la Enciclopedia României
| Călin Nemeş | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 8 mai 1961, Cluj-Napoca | |
| Decedat | 8 iulie 1993, Cluj-Napoca | |
| Cauză deces | sinucidere | |
| Ocupaţie | actor, revoluţionar | |
| Părinţi | Maria Stoian | |
| Copii | Patricia | |
Călin Nemeş (n. 8 mai 1961 Cluj-Napoca - d. 8 iulie 1993 Cluj-Napoca), actor şi revoluţionar român din Cluj-Napoca.
A terminat Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca, în clasa profesoarei Melania Ursu. Până în 1989 a primit doar roluri mici, de figuraţie. În viaţa particulară, era animator de manifestări culturale, recitând poezii, monologuri şi organizând audiţii muzicale cu Beatles.
În 1989 Nemeş era actor la Teatrul de Păpuşi din Cluj. Pe 21 decembrie 1989, în jurul orei 15:30, Călin Nemeş şi alţi circa 40 de tineri au ajuns în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca, unde se aflau forţele Armatei pentru „interzicerea căilor de acces spre zona centrală, în scopul protecţiei lucrărilor de artă, clădirilor instituţiilor administrative şi a obiectivelor comerciale, împotriva acţiunii posibile a unor grupuri de cercetare-diversiune sau teroriste străine ori provocatori la acte de vandalism”. Grupul de tineri a început să scandeze lozinci de simpatie pentru situaţia din Timişoara şi altele împotriva regimului comunist şi a lui Ceauşescu. Valeriu Burtea a dat ordin militarilor: „Împuşcaţi-i, că nu-s oameni!”. Călin Nemeş a strigat atunci acestora, cu pieptul gol: „Trageţi, am o singură inimă!”, apoi s-a îndreptat către căpitanul Dando Carp, iscându-se o altercaţie. Militarii au deschis focul fără somaţie, bilanţul fiind de 13 morţi şi 28 de răniţi (între care şi Nemeş). A fost împuşcat la orele 13:34 în răscrucea dintre strada Universităţii, strada Napoca, Bulevardul Dr. Petru Groza (azi al Revoluţiei) şi Piaţa Libertăţii (colţ cu parcul grupului statuar Mathias Corvinus. Ulterior, actorul a fost acuzat de către cadrele militare că se face responsabil pentru masacrul din ziua de 21 decembrie.
Refăcut după două luni de spitalizare, Călin Nemeş a contestat noua conducere a ţării, pe care o considera un regim comunisto-securist, şi a activat pentru aflarea adevărului despre Revoluţia din Decembrie 1989.
În 1991 a colaborat la albumul „Lanţurile” al formaţiei Krypton, care conţine compoziţii dedicate Revoluţiei. Călin Nemeş a realizat 14 recitative, intercalate între aceste piese.
Scârbit de situaţia politică postdecembristă, precum şi de apatia societăţii civile, actorul s-a spânzurat în podul casei sale în ziua de 8 iulie 1993. A fost declarat cetăţean de onoare post-mortem al municipiului Cluj-Napoca.
Circulaţi. Totuşi, gândiţi-vă că într-o bună zi se va încheia şi viaţa voastră supusă stomacului. [...] Şi ceva îmi spune că imediat după acest ultim eveniment al vieţii noastre, care este moartea, îi vom reîntâlni pe ei, pe magnificii copii şi adolescenţi ai lui decembrie 1989. Şi, poate, ne vor întreba ce am făcut după moartea lor? Ştiu că eu am ce să le răspund. Dar dumneata, trecătorule?”
Bibliografie
- Damian, Horaţiu, Nu contează cât de lung ai părul..., în „Foaia transilvană”, 13 martie 2008.
- Surcel, Vasile, Călin Nemeş: Cu pieptul gol în faţa gloanţelor în „Jurnalul Naţional”, 1 octombrie 2009.
- Zărnescu, Constantin, Revoluţia română (din 17-22 decembrie 1989) la Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2006, ISBN-10: 973-647-402-X
