Gheorghe Băgulescu
de la Enciclopedia României
| Gheorghe Băgulescu | ||
 | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 1890, ? | |
| Decedat | 1963, Franţa | |
| Ocupaţie | general, ambasador | |
| Căsătorit cu | Elena Dumitriu | |
| Părinţi | Elena Georgia un fiu? | |
Gheorghe Băgulescu (n. 1890 - d. 1963, Franţa) a fost un general al armatei române în cel de-al Doilea Război Mondial şi ambasador al României.
Familia
Gheorghe Băgulescu s-a căsătorit la data de 31 ianuarie 1926 cu Elena Dimitriu. Naş de cununie le-a fost Octavian Goga. Cuplul a avut o fetiţă, Elena-Georgia, iar după unele surse şi un fiu.
Cariera
A participat la Primul Război Mondial ca ofiţer al armatei române, fiind decorat pentru faptele de arme cu cea mai înaltă distincţie militară românească, Ordinul Mihai Viteazul.
În anul 1924, având gradul de maior, a fost arestat şi dat în judecată pentru simpatii legionare.
Între 1935-1939 a fost ataşat militar şi aero-naval al României la Tokio, Japonia.
În 1939 şi-a dat demisia din armată, în semn de protest faţă de instituirea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea. Când acesta a abdicat, a fost reprimit în armată, fiind avansat la gradul de general.
În anul 1940 a fost ales preşedinte al Asociaţiei cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul. În 1941 a refuzat oferta mareşalului Ion Antonescu de a ocupa funcţia de ministru de interne. Între 1941-1943 a fost ministru plenipotenţiar şi ambasador al României în Japonia. În 1943 a fost victima unui atentat nereuşit, pregătit de Gestapo, la ordinul lui Adolf Hitler, care încerca să îl ucidă. S-a refugiat în S.U.A şi de aici în Franţa.
Stabilit la Nisa, a deschis în acest oraş un muzeu de artă japonez. Pentru această realizare, a fost decorat cu Ordinul japonez Tezaurul sacru, clasa a III-a, de către împăratul Japoniei. Tot în urma acestei acţiuni a primit titlul de "cetăţean de onoare al oraşului Nisa".
În 1947 a publicat în Franţa lucrarea "Noua religie", în două volume, cu subiect religios şi filozofic. O altă lucrare a sa, "Suflet japonez", în trei volume, a primit premiul Academiei de Ştiinţe din Japonia, fiind considerată cea mai bună lucrare scrisă de un străin despre japonezi, până la momentul apariţiei ei.
O mare parte a colecţiei de stampe japoneze şi orientale ale Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti este constituită din donaţiile făcute de Gheorghe Băgulescu, care a adunat astfel de artefacte în timpul şederii sale în Japonia şi Extremul Orient.
Moartea şi testamentul
Diferitele surse de informare despre Gheorghe Băgulescu nu s-au pus de acord cu locul morţii acestuia: Nisa sau Menton, ambele localităţi din aceeaşi provincie franceză. Sigur e că Gheorghe Băgulescu e înmormântat în pământul Franţei.
Testamentul său prevede ca el să fie repatriat în România, la Florica, judeţul Argeş, lucru care încă nu s-a întâmplat.
Bibliografie
- Buzatu, Gheorghe, Cheptea, Stela, Cîrstea, Marusia, editori - Pace şi război (1940-1944) Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu, volumul I, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008.
- Călugăru, Geo - Generalul Gheorghe Băgulescu In memoriam - 40 ani de la trecerea sa în nefiinţă, articol.
- Clujul, ziar independent, articol, 27 aprilie 1924