Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti
de la Enciclopedia României
Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti este un monument ridicat în cinstea celor care au luptat în Războiul de Reîntregire a României din anul 1917. Mausoleul este situat pe drumul european E 85 între Focşani şi Adjud, la kilometrul 202. Pe locul în care a fost ridicat mausoleul, între 21 iulie - 21 august 1917, în Mărăşeşti, armatele române au luptat împotriva armatelor germane, armata română pierzând peste 20.000 de militari. Iniţiativa construirii monumentului a aparţinut Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, în cadrul Congresului desfăşurat la 8 iunie 1919, în Senatul României din Bucureşti. Construcţia a fost ridicată după planurile arhitectului Georgel Cristinel.
Cuprins
Istoric
După Congresul din 1919, a fost constituit un comitet, format din mari personalităţi ale vremii (Nicolae Iorga, gen. C. Cristescu, ing. C. Balş, Maria Glagoveanu, Elena Odobescu, Elena Davila, ing. N. Micrescu şi Zoe Gh. Rarincescu), însărcinat cu coordonarea acţiunilor necesare construirii mausoleului. Comitetul s-a aflat sub preşedinţia Principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino. La 14 iulie 1921, pământul necesar demarării construcţiei a intrat în posesia comitetului, fiind donat de Georges Ulise Negropontes.
În data de 8 octombrie 1919 a avut loc o ceremonie fastuoasă prin care a fost fixat locul în care va fi ridicat mausoleul. Conform tradiţiei locul viitorului monument a fost marcat printr-o cruce de fier, oferită de Mitropolia Moldovei şi Sucevei. În acelaşi an a fost organizat un concurs de proiecte pentru identificarea celui mai bun model de mausoleu. Proiectul câştigător al concursului a fost cel al arhitecţilor Georgel Cristinel şi Constantin Pomponiu. Din lipsă de fonduri proiectul câştigător nu a fost pus în practică, fiind abandonat ulterior. Monumentul în forma pe care o are astăzi a fost ridicat după planurile arhitectului Georgel Cristinel.
La 6 august 1923 a fost pusă piatra de temelie a monumentului, iar în vara anului 1924 mausoleul era într-o fază de construcţie care a permis reînhumarea osemintelor militarilor căzuţi pe câmpul de luptă. În septembrie au fost aduse osemintele Generalului Eremia Grigorescu, fiind depuse în sarcofagul central.
În cadrul unei festivităţi, desfăşurate în 27 septembrie 1924, au fost inaugurate criptele mausoleului. La eveniment au participat personalităţi marcante ale timpului, printre care şi Regina Maria.
Pentru o perioadă construirea mausoleului a stagnat, lucrările fiind reluate în 1936 prin zidirea cupolei monumentului. Doi ani mai târziu monumentul este finalizat, iar în 18 septembrie 1938, în cadrul unei ceremonii la care a luat parte o mulţime impresionantă, diferite oficialităţi, printre care şi Regele Carol al II-lea, mausoleul este inaugurat.
Descriere
Ansamblul memorial este format din: mausoleu, muzeul luptelor de la Mărăşeşti, platforme şi terase exterioare, terasarea în trepte, alei de acces, ansamblul statuar şi monumentul ce marchează perimetrul în care a fost amplasat Mormântul Eroului Necunoscut între anii 1950-1993.[1]
Mausoleul este amplasat pe partea dreaptă a drumului E85, pe direcţia Adjud-Focşani. La intrarea în perimetrul complexului, perpendicular pe mausoleu se află o curte pietruită, cu două alei, pe marginile acestora străjuind câte 5 statui. Cele 10 statui îi reprezintă pe câţiva din ofiţerii căzuţi pe câmpul de luptă.
La capătul celor două alei se află mausoleul, o construcţie masivă, a cărei intrare se află la capătul unor scări, iar în partea stângă a monumentului, la capătul unei alei, este amplasat Muzeul luptelor de la Mărăşeşti.
Note
Bibliografie
- *** - Broşura: Mărăşeşti - Mausoleul Eroilor Neamului. Publicat de Muzeul Vrancea, Focşani 2006