Naţiunea română (ziar)
de la Enciclopedia României
Naţiunea română a fost un ziar scos în 1877 la propunerea publicistului francez Frédéric Damé care, stabilit fiind în ţară, dorea „să cultive entuziasmul popular pe chestiunea independenţii”[1]. Damé a fost cel care a dat ziarului numele de Naţiunea română.
Ziarul a apărut „jumătate cu articole de entuziasm şi jumătate cu depeşi şi corespondenţe de pe teatrul războiului”.[2] Ştirile erau localizate, iar Damé făcea strategie cu steguleţe înfipte pe hartă şi mutate din loc în loc. Tirajul ajunsese la 18.000 de exemplare, însă ziarul a fost învinuit la scurt timp de răspândire de ştiri false, cu scopul de a-şi face reclamă şi a fost nevoit să-şi înceteze activitatea. Ziarul publicase în exclusivitate, într-o ediţie specială, ştirea luării Plevnei, însă ştirea a fost mai apoi dezminţită. Caragiale a scris despre această aventură abia peste 22 de ani în „Naţiunea română” din 1899.
Ziarul Naţiunea română a durat doar şapte zile, de la 26 august până la 1 septembrie. Ultimul număr al ziarului se păstrează la Biblioteca Academiei Române.
Bibliografie
- Răduică, Georgeta, Dicţionarul presei româneşti (1731 - 1918), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, ISBN 973-44-0123-8